7 TONE de ORZ la HECTAR, producţie slăbuţă?!

„La noi este în mare parte teren de baltă. Şi pentru că am avut şi nu am scăpat de inundaţii, lucrările agricole se derulează cu mare dificultate, într-un ritm cu... frâna de mână trasă. Şi ANIF-ul are staţiile de desecare vai de capul lor şi trag apa din incintă într-o lună, nu mai repede. De aceea am avut goluri pe suprafeţe mari în culturile agricole de toamnă. Acolo unde am avut grâu, am reînsămânţat cu grâu de primăvară, iar acolo unde erau goluri în lanurile de orz am semănat orzoaică în primăvară. De aceea, recoltăm pe bucăţi, în funcţie de gradul de coacere; e din ce în ce mai greu”.

În ferma lui Liviu Precup, treieratul orzului a început ceva mai devreme şi l-a încheiat în urmă cu aproape două săptămâni Nu este mulţumit de producţia obţinută, de 7 tone în medie la hectar. Zice că este slăbuţă. În anii normali, pe teren de baltă cu aport freatic şi hrană suficientă realizează şi 10.000 kg/ha. O parte din recoltă a păstrat-o de sămânţă, iar o altă parte a livrat-o unui trader în contrapartidă de la care s-a aprovizionat cu îngrăşăminte. „Orzul s-a uscat mai repede; a dat o ploaie şi parcă zici că a fost cu foc, s-a uscat pe loc. Imediat după recoltare am pus porumb în cultură succesivă pe 200 ha. A fost foarte bine că la vreo două ore după ce am scos semănătorile din câmp, a venit o ploaie de vreo 30 litri/mp. Acum porumbul este în patru frunze."

Agronomul tulcean a susţinut că sămânţa hibridă de porumb, din grupa de maturitate FAO 300, ceva mai tardivă, dar foarte productivă, este produsă de el. „La mine nu se pune problema să se usuce pentru că eu am combină pentru recoltat ştiuleţi, îi trec prin staţia mea care îi usucă, apoi îi bat şi fac porumb pentru consum”, ne-a declarat producătorul agricol.

La grâu, încet şi sigur!
La recoltat, utilizează acum o flotilă de cinci combine. Are pus grâu din varietăţi diferite; de la mai timpurii la mai tardive. De aceea, lucrează eşalonat. Nu urmăreşte un ritm de campanie susţinut, că nu are de ce. E în funcţie de cum se coc lanurile. De regulă, mecanizatorii lui opresc lucrul în jurul orelor 20,00 – 21,00. În baltă, cum se lasă seara, coboară un fel de ceaţă şi nu se mai poate lucra, nu se mai bate grâul.

Experienţă în producerea de sămânţă
Liderul fermierilor tulceni exploatează o suprafaţă de teren de 2.000 de hectare în două aşezări: Văcăreni şi Smârdan. Pe structură de culturi situaţia este următoarea: 600 ha sunt cultivate cu grâu, 200 ha cu orz, 300 ha rapiţă; restul suprafeţei este ocupată cu semănături de primăvară: porumb, soia şi puţină floarea-soarelui. Agronomul Liviu Precup are suficientă experinţă în producerea de sămânţă; an de an realizează loturi de hibridare pe suprafeţe destul de întinse la porumb şi floarea-soarelui, dispune de utilajele specializate pentru asemenea lucrări, de staţie pentru condiţionarea seminţelor.

Dar produce şi sămânţă de orz, şi de grâu, şi de soia, orice cultură ce i se cere.
„Sunt cultivator de sămânţă, cu asta mă ocup mai mult. Anul ăsta, din cauza inundaţiilor, porumbul arată inegal, deci la castrat, dacă ar fi fost uniform, era foarte bine că am fi intrat cu maşinile în lot şi am fi utilizat mai puţină munca manuală. Aşa nu avem ce face şi lucrăm cu sute de oameni; chiar şi peste 200, depinde cum ajung să se dezvolte loturile. Acum avem maşini în lucru şi echipe de muncitori la castrat porumb”, ne-a declarat Liviu Precup.

Soia rezistentă la tribenurom-metil
Fermierul are 500 ha de lot de hibridare la porumb, 100 ha la floarea-soarelui şi mai produce sămânţă de soia pe 100 hectare. „Soia cultivată de mine de trei ani consecutiv este singurul soi din România rezistent la tribenurom-metil. Este produs de compania Procera şi se numeşte Procera 1020. Tribenurom-metilul este un erbicid care merge şi la grâu, deci se pretează foarte bine soia ca premergătoare pentru grâu. Soia, care este erbicidată cu Pulsar, are remanenţă, indiferent ce ar spune unii; deci în al doilea an nu omoară grâul, dar nici bine nu-i este! Dacă aveţi într-o jumătate de solă, de exemplu, grâu după soia erbicidată cu Pulsar sau cu Corum (produse pe bază de imazamox), deci o jumătate de solă cu soia şi o jumătate cu porumb, o să vedeţi că grâul după porumb e mai frumos decât grâul după soia şi ar trebui să fie invers!”, a precizat fermierul tulcean.

Un sezon de producţie bunişor!
„Anul agricol o să fie bunişor aşa, atâta am avut probleme cu inundaţiile. De trei ani de zile plouă în neştire în toamnă, am întors peste 500 ha de rapiţă şi grâu pentru că ne-a dat 400 l pe mp în două zile! Era apa de vreo 80 de cm, în cultură şi la Văcăreni, şi la Smârdan. Şi dacă staţiile nu pot să tragă repede excesul de umiditate, vă daţi seama, că după o săptămână, s-a terminat. Pe urmă după ce scoţi apa tot mai rămâne noroiul şi, deci, tot sufocă plantele”, a ţinut să explice Liviu Precup.