Fermele de creștere a animalelor primesc, în ultima perioadă, tot mai multe lovituri. Viitorul se arată întunecat, multe dintre aceste ferme vor dispărea. Luate pe rând, ferme de porci, de vaci sau de oi, observăm că nicăieri nu se întrevăd speranțe de mai bine, pentru niciunul dintre sectoare ajutoarele nu sunt suficiente, iar la acestea se adaugă tot felul de presiuni care se fac pentru renunțarea la consumul de carne din diferite motive și angrenate de diverse interese economice.
Fermele de porci sunt puse la pământ de pesta porcină africană, deja au dispărut multe dintre fermele de porci din România. Fermele de vaci sunt învinuite că poluează, grupuri mari de investitori puternici economic fac presiuni la nivel european pentru reducerea numărului de ferme de vaci, acuzate de producerea gazelor cu efect de seră. Fermele de oi din România, dar și cele de vaci, sunt dependente de exportul de animale vii, pentru care, iarăși, se fac presiuni, organizațiile de protecție a animalelor insistă pe lângă Comisia Europeană. Parlamentul European să fie interzise aceste exporturi. Subvențiile mici, munca multă, criza de angajați, prețul mic oferit pentru produse îi forțează pe mulți crescători români să abandoneze.
La toate acestea se adaugă tendința tot mai evidentă de a se renunța la consumul de carne. Și toate lovesc atât în fermele mari, cât și-n cele mici.
"Cercetătorii europeni se așteaptă ca în următorii 10 ani consumul de carne să scadă cu 1,1 kg, iar consumul mediu pe cap de locuitor să ajungă la 67,6 kg", spune europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepreședinte Comisia AGRI, Parlamentul European. Oficialul român l-a întrebat pe comisarul european pentru Agricultură care sunt instrumentele, altfel spus ajutoarele, mecanismele de sprijin care le vor garanta fermelor zootehnice supraviețuirea la toate schimbările care se anunță și care nu sunt deloc în favoarea acestor ferme. Răspunsul comisarului european este o teorie sterilă, nu conține nimic concret, nimic practic, nimic despre cum vor fi ajutate aceste ferme. Pură teorie presărată din plin cu clișee bruxelleze, sustenabilitate, strategii, viabilitate, instrumente, fără să spună însă concret care vor fi ajutoarele pentru aceste ferme, ce se va întâmpla cu creșterea animalelor.
"Cu puțin timp în urmă, am adresat o întrebare Comisiei Europene pe marginea sustenabilității fermelor europene, din perpectiva producției cărnii. Riscul de răspândire a pestei porcine africane, modificările preferințelor consumatorilor, dar și preocupările pentru mediu sunt câteva dintre elementele care conduc la limitarea producției cărnii, în special de porc, în Uniunea Europeană. Cercetătorii europeni se așteaptă ca în următorii 10 ani consumul de carne să scadă cu 1,1 kg, iar consumul mediu pe cap de locuitor să ajungă la 67,6 kg.
O nouă perspectivă arată că după scăderea efectivelor de animale din UE, se preconizează că producția de carne de vită va continua să scadă, consumul de carne de oaie și capră ar putea rămâne stabil, în timp ce cererea de carne de pasăre din UE ar urma să crească constant, întrucât este văzută de consumatori ca un produs sănătos și sustenabil. Astfel, am adresat Comisiei Europene o întrebare, prin intermediul căreia i-am solicitat să îmi comunice care sunt instrumentele pe care le are la îndemână pentru a garanta viabilitatea fermelor în contextul Green Deal și a modificărilor apărute pe piața consumului de carne.
În răspunsul primit din partea Comisarului european pentru Agricultură, domnul Janusz Wojciechowski, acesta mi-a comunicat faptul că viabilitatea fermelor se va baza în continuare pe: politica agricolă comună, care sprijină fermierii care aplică metode de producție durabile și le consolidează poziția în cadrul lanțului alimentar; interesul din ce în ce mai mare al consumatorilor pentru produse alimentare durabile", a scris europarlamentarul român pe pagina sa Facebook.
Eurodeputatul a redat și răspunsul comisarului Wojciechowski:
„Strategia „De la fermă la consumator” vizează crearea cadrului necesar pentru tranziția sistemului alimentar al UE către durabilitate. Fără a stabili obiective de reducere a consumului de carne, strategia se axează pe crearea unui mediu alimentar favorabil, care să faciliteze alegerea de către consumatori a unei alimentații sănătoase și durabile. Propunerile legislative relevante vor fi însoțite de evaluări aprofundate ale impactului și de ample consultări.
Independent de evaluările oficiale ale impactului, Comisia monitorizează în mod constant piețele cărnii (inclusiv consumul) prin diferite instrumente, cum ar fi interpretarea datelor statistice disponibile și furnizarea de analize privind tendințele care afectează piețele (inclusiv schimbările în materie de durabilitate și alimentație), menținând un dialog constant cu experții părților interesate și cu statele membre în diferite foruri (observatorul pieței cărnii, grupurile de dialog civil, comitetele și conferințele prospective).
În noul context, viabilitatea fermelor se va baza în continuare pe:
— politica agricolă comună, care sprijină fermierii care aplică metode de producție durabile și le consolidează poziția în cadrul lanțului alimentar;
— interesul din ce în ce mai mare al consumatorilor pentru produse alimentare durabile.”
Crescătorii români de animale, în majoritate cu ferme mici, de familie, așteaptă să li se spună concret cum îi va ajuta noua politică agricolă comună, cu ce-i ajută interpretarea datelor statistice când ei nu au unde să-și vândă produsele, în care lanț alimentar sunt integrați crescătorii din România care vând litrul de lapte de vacă sub un leu, iar kilogramul de carne cu mărunțiș care nu le ajunge nici să-și acopere cheltuielile cu hrana animalelor?! Nu au abatoare, nu au pășune, nu au cu cine să lucreze, nu sunt primiți pe rafturile magazinelor și multe altele.