STRĂINII LA STÂNA UNUI OIER ROMÂN, CUCERIȚI DE PRODUSE: AȘA CEVA NU AM MAI GUSTAT NICIUNDE!

Am trăit niște momente satisfăcătoare zilele astea, cu turiști străini care au venit la stână, au gustat și au zis: oau! așa ceva nu mai găsim niciunde pe unde am umblat! Că e Austria, că e Germania, că e Franța, că sunt alte state care sunt cu 50 de ani înaintea noastră, dar s-au dus ca și dezvoltare pe sistemul economic și au pierdut esența, tradiționalul, au pierdut produsul ăla original. Încă în România se mai regăsește. Și cred că asta se dorește, să se distrugă tot ce e original, sănătos, ce asigură o longevitate a populației țării noastre, a spus crescătorul de ovine Pavel Iovăneasă, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine Retezatul Hațeg, județul Hunedoara, pentru Satul hunedorean.

Crescătorul român de ovine a mai spus că sunt mulți, cu putere de decizie, care urmăresc distrugerea zootehniei românești.

Oamenii ăștia nu se ocupă numai de a împrăștia fermierii, de a-i face să se îndepărteze de o activitate moștenită din moși-strămoși. Cred că oamenii ăștia, rând pe rând, și-au pus umărul la decimarea a tot ce a însemnat industria în România, auto, de tractoare, de tot, industrie care a produs. Și cu ce am mai rămas? A rămas zootehnia și trebuie și asta terminată pentru că noi, din cauza sărăciei noastre, încă producem sănătos, încă producem bio și asta nu face decât să le strice lor planurile de a ne distruge ca și nație, a adăugat oierul.

Nu e prima oară când produsele din fermele românești uimesc străinii prin gustul lor unic, savuros. Este foarte cunoscută declarația făcută în 2016 de președintele italian al Slow Food International, Carlo Petrini, publicată de AGROINFO.

Voi, românii, sunteți de limbă latină. Știți ce înseamnă patrimoniu? Ceea ce ne-au dat strămoșii noștri. Pământul, produsele noastre. Noi trebuie să muncim pentru o economie locală, nu pentru una globalizată. Să ne uităm pe masa din restaurant, să vedem câte produse sunt făcute din materie primă românească? De ce nu dați un nume produselor voastre? Pentru o dulceață autentică de prune, pentru o ceapă făcută în România.

Sunt de ieri in Romania și am fost invitat de prieteni în două restaurante din București, în care am mâncat franțuzește și italienește. De ce? De ce la micul dejun din acest hotel nu există produse românești? De ce aveți doar 3 produse protejate și promovate la nivel european (România deține în prezent 5 produse recunoscute și protejate la nivel european n.r.) când aveți mii de hectare necontaminate, de înaltă valoare naturală  și țărani, mici producători, care se încăpățânează să lupte pentru produsul românesc. De ce dormiți pe o mină de aur?

Voi, tinerii, puteți să păstrați biodiversitatea din România, satele, tradițiile, produsele voastre și să păstrați identitatea românească. Politica trebuie să o facem toți, pornind de la lucruri mărunte. Pornim de jos și construim. Vă rog și vă cer să faceți acest lucru pentru că ceea ce este în România nu se găsește în multe părți din Europa, spunea Carlo Petrini, pe 15 martie 2016, când a fost invitat la un eveniment organizat la București.

De asemenea, a devenit viral , tot în 2016, mesajul tranșant al ambasadorului Norvegiei în România, Excelența Sa Øystein Hovdkinn.

Puteţi hrăni 80 de milioane de oameni, dar importaţi două treimi din alimente. Este cel mai mare paradox. E o nebunie!  A spus amabasadorul Norvegiei.