ȘEFUL ANZ DESPRE TATUAREA MIEILOR DIN ROMÂNIA! Fiecare fermă de ovine unde mieii sunt tatuați va primi un cod unic de identificare. Acordăm un cod unic de identificare pentru fiecare exploatație aflată în lucrările de selecție în cadrul unui registru genealogic, a declarat Lelior Iacob, directorul Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ).
S-a dat startul în România la tautuarea ovinelor și caprinelor care înseamnă o metodă suplimentară de identificare a animalelor din selecție. Practic, pentru tot efectivul aflat în lucrările de ameliorare din România, am considerat oportună identificarea suplimentară pentru a avea siguranța unei identificări fără dubii și unei identificări care să ne creeze nouă bază în activitatea de ameliorare. Oaia este un animal semisălbatic, modalitatea de întreținere este pe pășune, în pășune sunt mărăcini, arbuști, și sunt posibilități de a-și pierde crotalia. Această metodă are, în primul rând, rolul de a ne crea nouă, amelioratorilor, o bază sigură că ăla este animalul care este supus selecției, a declarat Lelior Iacob, șeful ANZ.
AGROINFO este singura publicație care a anunțat că a început tatuarea mieilor din România. Metoda ar trebui să împiedice fraudarea subvențiilor mari pentru ovine și caprine și să pună capăt scandalului legat de berbecii cu rasa doar pe hârtie și bonitați pe loc , ca fiind de rasă, pentru că unii dintre crescătorii de ovine și-ar fi procurat crotalii și certificate de origine suspecte.
CITEȘTE AICI: EXCLUSIV! ASTĂZI A ÎNCEPUT TATUAREA OVINELOR DIN ROMÂNIA!
Startul tatuării ovinelor a fost dat pe 7 iunie 2018 la un crescător de ovine din județul Hunedoara, Ioan Lal, membru în Asociația Crescătorilor de Ovine Dacia, Hunedoara, organizație al cărei președinte este cel mai bogat oier român, Dumitru Andreșoi.
Practic, ce se întâmplă. Acordăm un cod unic de identificare pentru fiecare exploatație aflată în lucrările de selecție în cadrul unui registru. Fiecare registru genealogic din România, sunt zece registre la ovine și unul la caprine, și toate au primit o literă acordată de Agenția Națională pentru Zootehnie, autoritatea competentă, și în cadrul fiecărui registru, un cod pentru fiecare exploatație, în ordinea pe care și-a stabilit-o președintele sau conducerea registrului genealogic. Fiecare exploatație va primi un cod unic și știm că oriunde găsim un animal în altă exploatație, știm că el a fost prima dată identificat, marcat în exploatația de bază, în exploatația-mamă, cum spunem noi, spune șeful ANZ.
O parte dintre crescătorii români de ovine contestă această metodă. Oierii sunt furioși și spun că tatuarea ovinelor este o metodă învechită, de pe vremea bunicii, și nu ar fi deloc una sigură. DESPRE REVOLTA OIERILOR, AGROINFO A SCRIS AICI: EXCLUSIV! CRESCĂTORII DE OVINE PROTESTEAZĂ!
Am avut foarte multe discuții la Ministerul Agriculturii pentru că o parte din fermieri agreau această metodă, pot să vă spun că metoda a fost agreată de noi și, în primul rând, de către ministrul agriculturii, Petre Daea. De ce? Pentru că este o metodă ieftină, este o metodă la îndemâna oricui și o metodă care s-a practicat dintotdeauna și încă se practică în țările Uniunii Europene, în țările cu o zootehnie avansată. Se practică chiar în Spania, unde știm foarte bine că numărul de ovine e mare, suntem, cred, a doua țară, după Spania ca efective de ovine, îi contrazice șeful ANZ pe oierii care se opun acestei metode.
Lelior Iacob adaugă că singura problemă sunt trusele de tatuare.
A fost o problemă în găsirea truselor, noi aveam truse de dinainte de 1989, pe care dacă le mai căutăm pe la oficii, casate, poate le mai găsim. Trusa are caractere care rămân imprimate în urechea animalului. În zona urechii căutăm să fim cât mai aproape de bază pentru a nu crea posibilitatea de pierdere a urechii prin tăiere sau printr-un accident. Este bine ca tatuarea să se facă înainte de crotaliere sau crotalierea să fie făcută de către colegii noștri, medici veterinari, într-o zonă la fel, aproape de baza urechii încât să permită ca acest marcaj să fie aplicat lângă crotalie și avem, în acest moment, două identificări. Practic, nu putem spune că mai avem dubii în activitatea noastră de amelioratori.
Am avut discuții cu fermierii în România că, vezi Doamne, urechile animalelor sunt mici. Nu sunt chiar așa. Putem să aplicăm această metodă fără niciun fel de problemă, este convins șeful ANZ.
Sursă declarații: Satul hunedorean