După 20 de ani de când statul a neglijat învăţământul agricol din România, iată că a venit vremea să ne gândim din nou cu mare atenţie la formarea profesională agricolă, scrie Liviu Ciubotaru, într-un comentariu postat pe AgroInfo, la articolul “Timiş: Şcolile agricole vor fi reînfiinţate, la solicitarea investitorilor germani”.
Păcat că a trebuit să vină germanii să ne trezească la realitate, constată cu mâhnire cititorul nostru. “Pentru cine nu ştie, în România anilor 1990 existau 160 de şcoli agricole. Astăzi sunt doar 40 în toată ţara. Multe dintre ele au dispărut sau s-au transformat în alte şcoli, din nepăsare. Declinul major a început în 1994, când şcolile agricole au trecut de la dublă subordonare faţă de Ministerul Învăţământului şi a Ministerului Agriculturii, doar la subordonarea faţă de Ministerul Educaţiei. A fost momentul când învăţământul agricol românesc a fost practic abandonat de către stat, cum de fapt au fost abandonate toate şcolile tehnice româneşti. Ministerul Educaţiei s-a preocupat îndeosebi de învăţământul obligatoriu şi cel teoretic. Au urmat anii când nu s-a primit nici un fel de dotare tehnică pentru o formare profesională la standardele de performanţă cerute de o agricultură performantă aşa cum este în majoritatea ţărilor europene. Faptul este consumat. Se pune acum problema relansării importanţei învăţământului agricol românesc, şcolile agricole trebuie să devină locul unde să se formeze viitorii tineri fermieri de care are nevoie agricultura. Aici şi numai aici trebuie să se facă formarea iniţială a elevilor, aici trebuie să se facă formarea permanentă a adulţilor care doresc să investească în agricultură. Şcolile agricole trebuie să devină locul unde se face promovarea agriculturii de performanţă, locul unde să se organizeze târguri agricole judeţene, regionale sau naţionale, locul unde să se întâlnească fermierii profesionişti cu producătorii de maşini agricole, cu companiile care lucrează pentru susţinerea activităţii agricole. Toate aceste aspecte care trebuie să le implementăm pentru relansarea învăţământului agricol liceal din România, ele există deja în ţările cu agricultură dezvoltată din Europa.
Dacă luăm doar exemplul Franţei, acolo învăţământul agricol şi cercetarea agricolă este finanţată în totalitate doar de Ministerul Agriculturii. Toţi profesorii care predau în învăţământul agricol francez, inclusiv cei care predau discipline de cultura generală, sunt salarizaţi de Ministerul Agriculturii. Salariile lor sunt mai mari decât a colegilor care predau în şcolile subordonate Ministerului Educaţiei. În Franţa este o concurenţă mare pentru a intra să predai într-o şcoală agricolă, ştiindu-se că profesorii au salarii mai mari decât în alte şcoli. Sigur că aceste aspecte trebuie elaborate de către o comisie naţională, care va trebui să fie constituită pe lângă Ministerul Agriculturii, comisie care să realizeze o nouă Curriculă de studiu, fiindcă cea actuală este catastrofală pentru formarea unui fermier performant. (…)
Este, cred, momentul unei întâlniri naţionale a tuturor specialiştilor din învăţământul agricol liceal, care a reuşit să reziste anilor grei de izolare, pentru a constitui o comisie cu adevărat profesională, din care să facă parte specialişti din învăţământul agricol universitar şi liceal, cercetarea agricolă, producţia agricolă.
Un lucru de neînchipuit este faptul că în acest moment, şcolile agricole, chiar dacă au Ferme Didactice legal înregistrate în Registrul Naţional al Fermelor, nu sunt eligibile să acceseze fonduri europene pentru agricultură, de nici un fel!”, este de părere Liviu Ciubotaru.
Dă click pe link-ul de mai jos şi scrie-ne opinia ta!
PRECIZARE. Aceste comentarii reprezintă opinii personale şi nu reflectă în mod necesar poziţia portalului www.agroinfo.ro