Vocea fermierului: Ce facem cu dejecţiile din ferme? Le „neutralizăm” cu acte normative!

De pildă, atunci când vine vorba despre... dejecţiile din ferma zootehnică, în loc să găsească o soluţie simplă şi eficientă, guvernanţii noştri elaborează planuri de acţiune şi de „management al gunoiului de grajd”!

Nu zic că nu avem nevoie de termeni mai puţin comuni care să definească dejecţiile, dar bine ar fi dacă toate strategiile s-ar şi concretiza taman acolo unde e nevoie, adică în ferme! Dar ţi-ai găsit... Aşa se face că o interpelare de bun-simţ, transmisă de un senator de Cluj, la iniţiativa crescătorilor de bovine, s-a ales cu nişte răspunsuri uriaşe – ca întindere, dar lipsite de orice soluţie practică.

Interpelarea...
Interpelarea a avut ca obiect „Ajutor de minimis pentru construirea batalelor de dejecţii pentru fermele zootehnice” şi a fost adresată Ministerului Agriculturii şi Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, adică cele două instituţii direct interesate şi de subiect, şi de găsirea unor soluţii viabile pentru rezolvarea problemei cu dejecţiile. Iată textul interpelării: „În prezent, gestionarea dejecţiilor este una dintre problemele majore cu care se confruntă fiecare fermă zootehnică. Ignorarea acestei probleme generează un impact negativ asupra mediului, prin contaminarea pânzei freatice şi a aerului cu nitriţi şi nitraţi. Soluţia este construirea batalelor de dejecţii care să permită un management eficient al gunoiului animalier. Deocamdată, nu există o formă de stimulare sau de sprijinire financiară a fermierilor cu privire la construirea acestor batale de dejecţii. Având în vedere faptul că vă preocupă atât dezvoltarea agriculturii cât şi calitatea mediului înconjurător, vă rog să-mi precizaţi ce măsuri concrete vor adopta cele două ministere pentru a asigura o gestionare eficientă a dejecţiilor din fermele zootehnice? Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc”, Alexandru Cordoş, Senator PSD Cluj”.

Şi răspunsul a venit...
Interpelarea a fost înregistrată cu nr. 1025/DRP, în data de 13.02.2014, la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul. Iar răspunsul nu a adus absolut nimic nou. Poate doar o nouă promisiune că „Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Fondurilor Europene face eforturi importante pentru introducerea în Programul de finanţare POS Mediu 2014-2020 a fondurilor necesare investiţiilor în capacităţi de stocare temporară a gunoiului de grajd: platforme comunale şi individuale pentru depozitarea gunoiului de grajd şi instalaţii pentru producerea biogazului etc.”. Asta am spicuit din răspunsul de la Ministerul Mediului.

De la Agricultură răspunsul e şi mai lung, dar şi mai general. Practic, o înşiruire de acte normative care fac parte din programele ministerului de prevenire a contaminării apelor cu nitraţi din surse agricole. „Contaminarea cu nitraţi a resurselor de apă nu se datorează exclusiv activităţilor desfăşurate de către fermieri în exploataţiile agricole, ci activităţilor gospodăreşti la nivelul comunităţilor locale, mai ales acolo unde nu există sisteme de colectare/stocare a gunoiului de grajd şi a reziduurilor organice sau sisteme de canalizare a apelor uzate, iar populaţia locală este nevoită să elimine în mod necorespunzător aceste reziduuri”, se arată în răspunsul venit din partea ministrului Agriculturii.

Un singur punct mai concret, să spunem, am reţinut din răspunsul de la Ministerul Mediului, care aminteşte de proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”, pentru implementarea căruia a fost accesat un împrumut de la Banca Mondială în valoare de 50 milioane euro. Însă pe cât de generos proiectul, pe atât de puţine „gestionări de dejecţii” s-au rezolvat.

„Ne îngroapă în acte normative!”
Preşedintele Asociaţiei Fermierilor Crescători de Bovine din judeţul Cluj, Călin Fărgaciu spune că fondurile care pot fi accesate pentru gestionarea dejecţiilor, chiar dacă ar exista, ar însemna să blochezi bani în ceva care nu produce! Evident, cu costuri foarte mari pentru proiect şi cofinanţare. „Sunt fonduri, dar nu le putem bloca în betoane care nu produc bani! Soluţia este acordarea unui ajutor de minimis, aşa cum s-a făcut pentru răcitoarele de lapte. Batalele nu sunt scumpe”, ne-a declarat Fărgaciu. În ceea ce priveşte răspunsurile celor două ministere, concluzia fermierului clujean e previzibilă, dacă ţineţi cont de cele expuse anterior: „Răspunsul de la mediu ne dă speranţa că există o luminiţă la capătul tunelului. Răspunsul MADR ne întăreşte convingerea că ascunderea în spatele legislaţiei este mai comodă decât găsirea de soluţii. Există ajutor, e adevărat, dar cred că în condiţiile decapitalizării fermelor este prioritară alocarea banilor primiţi ca ajutor de stat în tractoare performante sau material biologic de calitate care ulterior aduc plusvaloare, decât blocarea în batale de dejecţii care nu aduc nici un leu pentru fermier”.

Dă click pe link-ul de mai jos şi scrie-ne opinia ta!

http://www.agroinfo.ro/vocea-fermierului/vocea-fermierului-ce-facem-cu-dejectiile-din-ferme-le-neutralizam-cu-acte-normative#comment

PRECIZARE. Aceste comentarii reprezintă opinii personale şi nu reflectă în mod necesar poziţia portalului www.agroinfo.ro