Adama
Vinasa Rompak

Vocea fermierului: Ce facem cu dejecţiile din ferme? Le „neutralizăm” cu acte normative!

Publicat: 28 aprilie 2014 - 14:43
2 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Poate că folosim cuvinte prea mari atunci când vine vorba de rezolvarea unor probleme mărunte. Chiar şi atunci când impactul acestora este unul major.

De pildă, atunci când vine vorba despre... dejecţiile din ferma zootehnică, în loc să găsească o soluţie simplă şi eficientă, guvernanţii noştri elaborează planuri de acţiune şi de „management al gunoiului de grajd”!

Nu zic că nu avem nevoie de termeni mai puţin comuni care să definească dejecţiile, dar bine ar fi dacă toate strategiile s-ar şi concretiza taman acolo unde e nevoie, adică în ferme! Dar ţi-ai găsit... Aşa se face că o interpelare de bun-simţ, transmisă de un senator de Cluj, la iniţiativa crescătorilor de bovine, s-a ales cu nişte răspunsuri uriaşe – ca întindere, dar lipsite de orice soluţie practică.

Interpelarea...
Interpelarea a avut ca obiect „Ajutor de minimis pentru construirea batalelor de dejecţii pentru fermele zootehnice” şi a fost adresată Ministerului Agriculturii şi Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, adică cele două instituţii direct interesate şi de subiect, şi de găsirea unor soluţii viabile pentru rezolvarea problemei cu dejecţiile. Iată textul interpelării: „În prezent, gestionarea dejecţiilor este una dintre problemele majore cu care se confruntă fiecare fermă zootehnică. Ignorarea acestei probleme generează un impact negativ asupra mediului, prin contaminarea pânzei freatice şi a aerului cu nitriţi şi nitraţi. Soluţia este construirea batalelor de dejecţii care să permită un management eficient al gunoiului animalier. Deocamdată, nu există o formă de stimulare sau de sprijinire financiară a fermierilor cu privire la construirea acestor batale de dejecţii. Având în vedere faptul că vă preocupă atât dezvoltarea agriculturii cât şi calitatea mediului înconjurător, vă rog să-mi precizaţi ce măsuri concrete vor adopta cele două ministere pentru a asigura o gestionare eficientă a dejecţiilor din fermele zootehnice? Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc”, Alexandru Cordoş, Senator PSD Cluj”.

Şi răspunsul a venit...
Interpelarea a fost înregistrată cu nr. 1025/DRP, în data de 13.02.2014, la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul. Iar răspunsul nu a adus absolut nimic nou. Poate doar o nouă promisiune că „Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Fondurilor Europene face eforturi importante pentru introducerea în Programul de finanţare POS Mediu 2014-2020 a fondurilor necesare investiţiilor în capacităţi de stocare temporară a gunoiului de grajd: platforme comunale şi individuale pentru depozitarea gunoiului de grajd şi instalaţii pentru producerea biogazului etc.”. Asta am spicuit din răspunsul de la Ministerul Mediului.

De la Agricultură răspunsul e şi mai lung, dar şi mai general. Practic, o înşiruire de acte normative care fac parte din programele ministerului de prevenire a contaminării apelor cu nitraţi din surse agricole. „Contaminarea cu nitraţi a resurselor de apă nu se datorează exclusiv activităţilor desfăşurate de către fermieri în exploataţiile agricole, ci activităţilor gospodăreşti la nivelul comunităţilor locale, mai ales acolo unde nu există sisteme de colectare/stocare a gunoiului de grajd şi a reziduurilor organice sau sisteme de canalizare a apelor uzate, iar populaţia locală este nevoită să elimine în mod necorespunzător aceste reziduuri”, se arată în răspunsul venit din partea ministrului Agriculturii.

Un singur punct mai concret, să spunem, am reţinut din răspunsul de la Ministerul Mediului, care aminteşte de proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”, pentru implementarea căruia a fost accesat un împrumut de la Banca Mondială în valoare de 50 milioane euro. Însă pe cât de generos proiectul, pe atât de puţine „gestionări de dejecţii” s-au rezolvat.

„Ne îngroapă în acte normative!”
Preşedintele Asociaţiei Fermierilor Crescători de Bovine din judeţul Cluj, Călin Fărgaciu spune că fondurile care pot fi accesate pentru gestionarea dejecţiilor, chiar dacă ar exista, ar însemna să blochezi bani în ceva care nu produce! Evident, cu costuri foarte mari pentru proiect şi cofinanţare. „Sunt fonduri, dar nu le putem bloca în betoane care nu produc bani! Soluţia este acordarea unui ajutor de minimis, aşa cum s-a făcut pentru răcitoarele de lapte. Batalele nu sunt scumpe”, ne-a declarat Fărgaciu. În ceea ce priveşte răspunsurile celor două ministere, concluzia fermierului clujean e previzibilă, dacă ţineţi cont de cele expuse anterior: „Răspunsul de la mediu ne dă speranţa că există o luminiţă la capătul tunelului. Răspunsul MADR ne întăreşte convingerea că ascunderea în spatele legislaţiei este mai comodă decât găsirea de soluţii. Există ajutor, e adevărat, dar cred că în condiţiile decapitalizării fermelor este prioritară alocarea banilor primiţi ca ajutor de stat în tractoare performante sau material biologic de calitate care ulterior aduc plusvaloare, decât blocarea în batale de dejecţii care nu aduc nici un leu pentru fermier”.

Dă click pe link-ul de mai jos şi scrie-ne opinia ta!

http://www.agroinfo.ro/vocea-fermierului/vocea-fermierului-ce-facem-cu-dejectiile-din-ferme-le-neutralizam-cu-acte-normative#comment

PRECIZARE. Aceste comentarii reprezintă opinii personale şi nu reflectă în mod necesar poziţia portalului www.agroinfo.ro



Vizualizat: 3560 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Alte articole in aceasta categorie

Scrisoare deschisă a fermierilor români!

Scrisoare deschisă a fermierilor români!

05 decembrie 2024 - 06:25

Mai multe organizații ale fermierilor români semnează o scrisoare deschisă transmisă ministrului plenipotențiar la Reprezentanța Permanentă a României la UE, Achim Irimescu, ministrului agriculturii Florin Barbu, ministrului Economiei Ștefan Radu Oprea și ministrului Afacerilor Externe, Luminița Teodora Odobescu.

Marcello, născut în Italia, face agricultură pe 800 hectare primite de la bunicul român!

Marcello, născut în Italia, face agricultură pe 800 hectare primite de la bunicul român!

01 decembrie 2024 - 14:56

S-a născut în Italia unde familia lui emigrase pentru a munci în agricultura din peninsulă. A revenit însă cu părinții în locurile natale și de atunci e un fermier aparte.

Fermierii americani se tem că nu mai au cu cine să muncească!

Fermierii americani se tem că nu mai au cu cine să muncească!

26 noiembrie 2024 - 19:14

Oficialii organizaţiilor reprezentative din sectorul agricol american spun că această măsură ar paraliza un lanţ al aprovizionării cu alimente care este puternic dependent de lucrătorii imigranţii care au intrat ilegal în SUA.

Nu renunță la ciobănie deși are facultate și e scriitor: A fi cioban e ca și cum ai fi un Guvern întreg!

Nu renunță la ciobănie deși are facultate și e scriitor: A fi cioban e ca și cum ai fi un Guvern întreg!

26 noiembrie 2024 - 09:36

Marcu Jura, absolvent al Facultății de Sociologie, a decis să ducă mai departe tradiția ciobănitului la momârlani. E filozof, scrie un roman, dar nu renunță la ciobănie. 

Ce-i salvează pe oierii din România! Prețul e bun și pot vinde ovine cu sutele!

Ce-i salvează pe oierii din România! Prețul e bun și pot vinde ovine cu sutele!

24 noiembrie 2024 - 09:05

Ciobanii speră ca exportul să îi salveze. Odată cu scăderea puterii de cumpărare pe plan național, mulți crescători de oi au auzit că străinii, în special cei din zona arabă, plătesc bine și la timp, așa că și-au pus toată nădejdea în comerțul pe plan extern.

Fermierii au blocat autostrăzile cu sute de tractoare!

Fermierii au blocat autostrăzile cu sute de tractoare!

19 noiembrie 2024 - 23:55

Furia fermierilor francezi împotriva acordului comercial UE-Mercosur a atins cote maxime în ultimele două zile!

Fond de solidaritate care să acopere pagubele fermierilor!

Fond de solidaritate care să acopere pagubele fermierilor!

06 noiembrie 2024 - 06:43

Aproximativ douăzeci de fermieri de la Confédération paysanne din Franța au ocupat filiala Groupama din Morlaix, în Finisterre. Companiile de asigurări private, care se ocupă acum de riscul climatic, refuză să acopere anumite ferme.

Ce se întâmplă ACUM cu Dumitru Andreșoi, supranumit Regele ciobanilor din România!

Ce se întâmplă ACUM cu Dumitru Andreșoi, supranumit Regele ciobanilor din România!

31 octombrie 2024 - 15:40

Dumitru Andreșoi, cel mai mare crescător de ovine din țară, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine Dacia Hunedoara, a fost reținut de procurorii Parchetului European suspectat că ar fi fraudat o sumă uriașă din subvențiile europene. 

Ciobanii s-au săturat de minciuni! Ultimatum 6 noiembrie pentru Guvern!

Ciobanii s-au săturat de minciuni! Ultimatum 6 noiembrie pentru Guvern!

31 octombrie 2024 - 06:22

Crescătorii de oi din România amenință că vor ieși în stradă cu zecile de mii. Ei au dat un ultimatum Guvernului, data de 6 noiembrie 2024.

Cooperativa Bio Carpathia deschide în 2025 o fabrică de lapte!

Cooperativa Bio Carpathia deschide în 2025 o fabrică de lapte!

30 octombrie 2024 - 18:20

Cooperativa Agricolă Bio Carpathia va lansa anul viitor pe piaţă lapte UHT, în contextul în care în septembrie 2025 va operaţionaliza o fabrică dedicată pentru astfel de produse, a explicat Aurel Blaj, preşedintele Bio Carpathia, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
2.
Soare
|
08. 04, 2014. Monday 17:00

În anul 2009, în revista FERMA lunile iunie, iulie și septembrie, au apărut o serie de articole intitulate "neutralizarea dejecților cu ajutorul vermiculturii", scrise de un domn din Galați pe numele Lari Cazacu.
Majoritatea exploatațiilor agricole în regim de subzistență, aflate în România (cu cea mai mare pondere în UE) și care exploatează animale, în special bovine, ovine, cabaline, dețin un număr mic de animale. Acestea sunt crescute în sistem tradițional, în grajduri situate în spatele curții, iar dejecțile lor solide și lichide sunt stocate în imediata apropiere, direct pe sol. Acest lucru conduce în scrut timp la infestarea straturilor de apă freatică din sol cu nitriți, nitrați și cel mai grav cu coli fecali, salmonela etc.
Normativele în viguare interzic stocarea acestor dejecții în apropierea surselor de apă dar practic nu se respectă.
Neutralizarea dejectiilor animale cu ajutorul ramelor, presupune transformarea acestora dintr-un produs puternic poluant intrunul neutru din punct de vedere chimic, dar totodata un produs deosebit de benefic pentru sol, un produs bioactiv ce contine exact substantele de care plantele au nevoie: nutrienti, hormoni, bacterii, enzime, o interfata intre plante și mediu, ce ajuta plantele sa asimileze azotul, fosforul, potasiu, microelementele în mod natural, așa cum se întâmplă în natură de milioane de ani.
Practic, dejectile proaspete de la bovine, cabaline, ovine etc, amestecate cu resturi vegetale, se stocheaza în vederea fermentarii într-un spațiu prevăzut cu pardoseală impermeabilă (beton) care are construit pe perimetru un drenaj pentru colectarea și reutilizarea componentei lichide care poate exista în exces. Dupa procesul de fermentare care are loc cu excedent de căldură, ocazie cu care se distrug prin pasteurizare și organismele daunătoare (exoli, salmonela, coli fecali etc) are loc infestarea substratului cu rame atent selecționate și create în acest scop, cum ar fi : EISENIA FOETIDA, DENDROBENA VENETA, HIBRIDUL ROSU DE CALIFORNIA, LUMBRICUS RUBELUS etc. În conditii optime de temperatură, umiditate, densitate de râme, toată cantitatea de dejecții se transformă prin îngurgitare și defecare multiplă, în humus de râmă. Acesta se recolteaza odata pe an, primavara, dupa hibernarea ramelor. Râmele se separă prin cernere de humusul produs, cu ele se populează o altă cantitate de dejecții fermentate și se reia ciclul.
Mențiune: ciclul natural de compostare al gunoiului de grajd în spatele grajdului în condiții ce depind doar de natură și climă, fără o intervenție a omului, permite obtinerea dupa o perioada de 2-4 ani a mranitei, un alt produs biologic traditional cu mare cautare la producerea rasadurilor de legume în amestec cu alte produse. Aceasta mranita obtinuta natura, nu mai polueaza solul, este bogata în nutrienti, dar nu atinge nici pe departe calitatile humusului de râmă și pe deasupra e plin de seminte de buruieni.
Activitatea de crestere și utilizare a ramelor, permite pe langa trasformarea dejectiilor naturale în cel mai bun fertilizant bio și prelucrarea deseurilor urbane și transformarea lor în fertilizant. În foarte multe tari, unde se strang cantitati colosale de deșeuri urbane, acestea se sorteaza pentru indepartarea sticlei, metalelor, plasticului și betoanelor și ce ramane se da ca hrana râmelor iar dupa aceastae se intorc în natura. Asta se intampla în tari civilizate, în mari aglomerari urbane, unde presiunea deseurilor menajere este foarte mare și simpla stocare a acestora în deponeuri chiar și ecologice nu reprezinta o solutie de viitor.
S. C. HUMUS NATURAL S.R.L. implementeaza un proiect : "Investitie noua pentru producerea de Humus de râmă în comuna Padureni – Timis" proiect finantat din fonduri europene prin A.P.D.R.P. În urma finalizarii investitie, se creaza posibilitatea neutralizării anuale a 1000 mc dejectii animale (in speta dejectii bovine) și obtinerea de aproximativ 800 mc Humus de râmă anual.

1.
|
04. 29, 2014. Tuesday 08:43

Principala problemă din sectorul agricol (d.p.d.v. al protecției mediului) rezultă din formarea în exces a compușilor de azot și fosfor cu origine din dejecțiile animalelor și fertilizatori, care contribuie la efecte în cascadă pentru mediul înconjurător cum sunt: eutrofizarea apelor de suprafață, emisii atmosferice, contaminarea apelor subterane, acidifierea apelor și a solului. Costurile pentru implementarea unor solutii pentru reducerea acestor poluari sunt foarte mari deoarece, in general, presupun constructii speciale care nu produc nimic. Cu toate acestea, exista si o alta solutie mult mai ieftina care poate fi utilizata in bazinele cu dejectii existente: Folosirea aditivilor NATURALI! Bineinteles ca aceasta varianta reduce doar emisiile respective, dar daca reducerea este de peste 20% (in functie de poluanti) atunci ne incadram in tintele stabilite chiar si de UE. Un produs din aceasta categorie poate fi gasit pe Google si poarta numele de Active NS

Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   

Video

Puma 260 AFS Connect - în premiera în România

Puma 260 AFS Connect - în premiera în România

Alături de cele peste 50 de maşini şi echipamente agricole expuse la Agriplanta, Titan Machinery România a prezentat cele mai noi şi moderne tehnologii pentru agricultura de precizie şi irigaţii. De asemenea, cel mai mare model din gama Puma - 260 AFS Connect a fost prezentat în premieră în România.

Interviu cu Bogdan Constantin, PR & Communication specialist Titan Machinery România.

Massey Ferguson a convins de la prima lucrare CLAAS România - soluţii digitale, servicii post-vânzare şi training specializat pentru operatori! FERME DE VÂNZARE în județul Cluj! IMAGINI DIN DRONĂ // Detalii în descriere

Bancul zilei

La cumpărături

La cumpărături
Un tip făcea cumpărături într-un supermagazin cu un cărucior în care era şi băieţelul său de doi ani. Detalii