FERMIERI SANCŢIONAŢI DE APIA LA PLATA SUBVENŢIILOR! 40% din bani a pierdut un crescător de taurine de carne din cauza unei prevederi din Ordinul 619/2015, care stabileşte criteriile de eligibilitate, condiţiile specifice şi modul de acordare a plăţilor directe către fermierii români. Legea este neclară şi discriminatorie, acuză fermierul.
Emeric Nemedy, fermier din judeţul Timiş, creşte taurine de carne din rasele Angus şi Galloway. În 2016, Nemedy a solicitat sprijin cuplat pentru 54 de taurine de carne. După controale, APIA a determinat că fermierul poate primi banii pentru doar 45 de animale. Mai exact, din 138.410 lei pe care ar fi trebuit să îi primească, APIA a decis să îl sancţioneze cu 56.488 lei. Mai exact, 40% din suma pe care ar fi trebuit să o încaseze în contul sprijinului cuplat zootehnic (SCZ) pe 2016. Cuantumul SCZ pentru taurine de carne este 690,61 euro/cap de animal pentru anul 2016.
La alineatul (1) al articolului 74, litera h) din OMADR 619/2015 prevede că „animalele pentru care se solicită SCZ trebuie să fie deţinute de beneficiar cel puțin o perioadă de 8 luni de la data intrării în exploatație a acestora și până în momentul ieșirii/până la data depunerii cererii unice de plată, după caz, cu excepţia vacilor din rase de carne şi sau metise cu rase de carne care trebuie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data- limită de depunere a cererii unice de plată, la adresa exploataţiei şi/sau locaţiei menţionată în cerere”.
Nu-i corect! Trebuia să fie aceeaşi dată pentru toţi fermierii. Cel care vine şi depune ultimul cererea mai are şanse să îşi introducă încă nu ştiu câţi viţei născuţi. Dacă era pentru toţi la fel, trebuia să fie până la data depunerii cererilor pentru toţi fermierii, nu data depunerii cererii de către fiecare fermier. Pentru toţi să fie 15 mai sau o altă dată de referinţă, fixă. Cred că nu vor nici să mergem toţi în ultima zi să depunem cererile. Eu am avut patru animale cu diferenţa de o zi. Anul trecut, până în 30 mai puteam să depunem cererea fără penalizări. Eu am depus cererea în 26 mai şi termenul de 8 luni ar fi fost îndeplinit în 27 mai, explică Nemedy.
Pentru asta a fost penalizat de APIA: pe 26 mai 2016, data când a depus cererea de plată, animalele stătuseră în exploataţie cu o zi mai puţin decât cele 8 luni prevăzute în Ordinul 619.
De la APIA abia acum mi-au zis că nu sunt în regulă. Am avut şi control, controlul a zis că animalele sunt, totul e în regulă. Dar cu datele astea de referinţă ne-au jucat, iar jocul ăsta costă. Dacă astea patru bucăţi erau în regulă, neregulile erau, în total, sub 10% şi pierdeam banii doar pe animalele care nu erau eligibile. Aşa, au fost peste 10%, iar dacă neregula este între 10% şi 20%, APIA socoteşte direct 20% şi înmulţeşte cu doi, deci sancţiunea e de 40% din bani, mai spune fermierul.
Nemedy susţine şi că ar trebui explicat clar în lege şi ce înseamnă data intrării animalului în exploataţie, ca să nu existe dubii şi erori de interpretare. Recunoaşte că el a interpretat greşit acest termen: a socotit că e data naşterii viţelului, în loc de data la care viţelul este înregistrat de medicul veterinar, aşa cum consideră APIA. În acest caz au fost trei dintre animalele pentru care a solicitat sprijinul cuplat în 2016.
E o lege pentru văcari, nu pentru avocaţi! O fi convenabil pentru unii să fie legea ambiguă şi cei mai mulţi să iasă din schemă în felul ăsta, spune Nemedy.
Dumitru Grigorean, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine de Carne din România (ACBCR), explică de ce a fost posibil aşa ceva: Cea mai mare problemă, care abia acum s-a rezolvat, a fost că programul de înregistrare a cererilor nu a fost funcţional, şi funcţionarul APIA nu a avut cum să vadă eligibilitatea la momentul depunerii. Dacă programul ar fi fost funcţional sută la sută anul trecut, în momentul în care depunea cererea, i-ar fi arătat programul că animalul nu este eligibil.
Grigorean spune că, tocmai ca să evite probleme legate de condiţiile de eligibilitate, ACBCR a verificat, anul trecut, dosarele cererii de plată pentru o mare parte dintre membrii Asociaţiei.
Preşedintele ACBCR mai spune că dacă termenul de 8 luni de menţinere în fermă ar fi fixat până la data limită de depunere a tuturor cererilor de plată, APIA nu ar putea verifica dacă fermierul a respectat acest termen. De exemplu, un fermier depune cererea de plată la 1 mai, pentru un animal pe care îl are în fermă de 7 luni şi jumătate. La 15 mai, data limită de depunere a tuturor cererilor, ar fi împlinit termenul de 8 luni necesar pentru obţinerea sprijinului. Numai că, există riscul ca animalul să fie vândut a doua zi după depunerea cererii, fără ca proprietarul care a depus cererea de plată să mai aştepte să se facă cele 8 luni. Poate să vândă animalul a doua zi după ce a depus cererea, dacă apare un cumpărător. Să ducă documente de mişcare ale animalelor care să arate că au fost ţinute 8 luni în fermă ar fi o complicaţie inutilă, şi pentru APIA, care ar avea mai mult de lucru, şi pentru fermier, explică Grigorean.
Pe 31 martie 2016, MADR a publicat un proiect de modificare a Ordinului 619/2015, care se află în dezbatere publică. Chiar dacă MADR ar modifica, la solicitarea fermierilor, o parte dintre prevederile Ordinului, legea nu se aplică retroactiv.