KWS+
Reclama header after big part 2
AGRICOVER

RĂZBOI DECLARAT al FERMIERILOR: CEI CARE SUNT PUŞI PE COMBINAŢII TREBUIE SĂ RENUNŢE!

Publicat: 01 septembrie 2020 - 16:22
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

COOPERATIVE ADEVĂRATE VERSUS PSEUDOCOOPERATIVE. Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) atrage atenţia că „există, în România, foarte multe pseudocooperative sau SRL-uri cu nume de cooperativă agricolă, care doar profită de oportunităţi/facilităţi şi care apreciem că vor abandona această activitate imediat ce nu va mai fi stimulată”. Ce măsuri propune UNSCV pentru „însănătoşirea sistemului cooperativelor agricole” şi pentru a ajuta micii fermieri să se asocieze!

Redăm mai jos, integral, comunicatul transmis către AGROINFO de echipa UNSCV:

Scopul Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V. este eficientizarea activităţii cooperativelor agricole ce activează în România, creatoare de valoare adăugată, perene, în concordanţă cu principiile cooperatiste şi distribuirea echitabilă a rezultatelor cooperativei în funcţie de activitatea economică a fiecărui membru.

Sunt dovezi istorice că, mai ales în perioadele de criză, cooperativele agricole sunt alternative de echilibrare economico-socială şi suntem convinşi că vor continua să întărească această realitate şi în contextul actualei crize provocate de pandemia de coronavirus.

Cooperativele agricole vor avea un impact major în echilibrarea balanţei comerciale, al creşterii valorii adăugate producţiei primare şi consolidării rolului fermierilor în cadrul lanţului agricol şi alimentar pentru a oferi preţuri accesibile pentru consumatori şi corecte pentru fermieri. Aceasta se poate asigura dacă membrii şi cooperativele respectă legea, funcţionează din punct de vedere comercial, sunt autonome, independente financiar şi rentabile.

La data de 31.12.2018 în România figurau ca fiind înfiinţate 1.507 cooperative agricole. Dintre acestea, numai 655 cooperative (43,46%) au depus bilanţ pentru anul fiscal 2018 şi 263 au înregistrat o cifră de afaceri mai mare decât 0 (17,45%), care au generat o cifră de afaceri de 1,358 miliarde lei (291.227.917 EURO) şi venituri totale de 1,378 miliarde lei (295.563.929 EURO). Acestea au 1.014 angajaţi şi 7.503 membri cooperatori.
262 cooperative au obţinut profit în 2018 (40% din cele care au depus bilanţ). Profitul brut total la nivel naţional a fost de 23.758.471 lei. Marja profitului (% din cifra de afaceri) este de 1,54%. Apreciem că este o etapă incipientă a consolidării cooperativelor, în care marja profitului este mică, deoarece profitul se formează la nivelul membrilor pentru acoperirea costurilor acestora.

Realizând o analiză a indicatorilor financiari la nivelul cooperativelor agricole din România, observăm că gradul de capitalizare este de cca 5%. Aceste valori reflectă gradul scăzut de capitalizare al cooperativelor agricole, finanţarea activelor fiind realizată prin capital atras sau împrumutat pentru finanţarea activelor înaintea capitalului propriu. O creştere a volumului de activitate derulată prin cooperativele agricole, conduce la creşterea profiturilor obţinute care ar putea fi reinvestit la rezerve, conducând astfel la creşterea capitalurilor proprii. Un grad superior de capitalizare reflectă angajamentul pe termen lung al membrilor cooperatori pentru dezvoltarea sustenabilă a cooperativei.

Lichiditatea curentă scăzută, constantă, de cca 1.14 indică dificultatea cooperativelor în achitarea datoriilor pe termen scurt, starea financiară a cooperativelor aflate în această situaţie fiind nefavorabilă pe termen scurt. Rata curentă este îmbunătăţită în situaţia contractării unor împrumuturi pe termen lung, ceea ce ar putea conduce la o creştere a cash-flow-ului şi implicit a activelor curente.

Valoarea mediană la nivel de sector, indică faptul că mare parte a cooperativelor nu au realizat investiţii, ponderea activelor imobilizate în total active fiind nesemnificativă. Ponderea elementelor patrimoniale ce servesc cooperativele în mod permanent necesită îmbunătăţiri.

Rata profitului net are valori scăzute la nivel de sector, ceea ce indică faptul că profitabilitatea cooperativelor agricole este scăzută datorită rolului socio-economic pe care îl are şi pentru că scopul principal este menţinerea în competiţia de pe piaţa unică, a membrilor, capitalizarea acestora şi adăugarea de valoare adăugată producţiei primare a membrilor.

Dintre cooperativele agricole care au înregistrat profit, circa 51,15% au fost înfiinţate în perioada 2016 – 2018. O pondere semnificativă o au şi cooperativele cu peste 5 ani vechime (30,92%), în timp ce cooperativele cu peste 10 ani vechime au o pondere de numai 5,73%.

În patrimoniul cooperativelor profitabile regăsim 68,93% din activele imobilizate ale cooperativelor agricole din România. Pentru 27% dintre acestea (71 cooperative), valoarea activelor este mai mare decât 100.000 lei, în timp ce valori ale activelor mai mari de 1.000.000 lei regăsim numai în 10,31% dintre cooperative (27 cooperative). Astfel, rezultă că investiţii considerabile au fost realizate de un număr redus al cooperativelor, ceea ce necesită o altă abordare legislativă şi fiscală pentru dezvoltarea şi consolidarea sistemului cooperatist modern în România.

Există un decalaj enorm între nivelul de dezvoltare al cooperativelor din UE şi a celor din România. Toate cooperativele agricole active în acest moment în România, au împreună o cifră de afaceri mai mică decât a unei singure cooperative agricole medii din UE. Fără un mecanism stimulativ, cooperativele noastre nu au nici o şansă să recupereze acest enorm decalaj.

Este responsabilitatea noastră comună să dăm o şansă reală de dezvoltare cooperativelor noastre şi implicit agriculturii româneşti.

Constatăm că există în România foarte multe pseudocooperative sau SRL-uri cu nume de cooperativă agricolă care doar profită de oportunităţi/facilităţi şi care apreciem că vor abandona această activitate imediat ce nu va mai fi stimulată.

Este nevoie de însănătoşirea sistemului cooperativelor agricole prin legislaţie, pentru a da o şansă reală dezvoltării şi consolidării acestora în interesul membrilor pe termen mediu şi lung.

La această dată, din analiza noastră apreciem că sunt câteva aspecte necesare şi utile care au fost preluate urmare a propunerilor realizate şi susţinute de UNCSV, urmare a consultării cooperativelor din toate sectoarele.

Realizările de până acum în domeniul legislaţiei şi funcţionării cooperativelor agricole trebuie să fie întărite în direcţiile următoare:
Menţinerea perioadei de probă la membri asociaţi conform legislaţiei în vigoare în prezent, respectiv art. 9 b1 modificat prin Legea nr. 21/2019. Numărul de membrii cooperatori per cooperativă a scăzut de la 7.58 în 2015 la 5.49 în 2018. Conform legislaţiei în vigoare, numărul minim de membri într-o cooperativă este de 5. Prin introducerea perioadei de probă pentru o perioadă de maximum 1 an în 2019, a crescut numărul mediu de membri din cooperative la 6.3. Este foarte important să fie menţinută această prevedere. Prin relaxarea/slăbirea de conţinut a lit. b1 a art. 9, nu va mai creşte numărul mediu al membrilor cooperatori deţinători de părţi sociale, iar aceste cooperative nu se vor dezvolta şi nu vor rezista în timp, menţinându-şi activitatea doar atât cât vor primi facilităţi, respectiv maximum 5 ani. Ulterior vor fi abandonate, nu vor mai depune bilanţ sau vor depune pe 0, sau la sume infime precum cele 40% din cooperativele agricole existente la nivelul anului fiscal 2018.

Cu cât cooperativele agricole au mai mulţi membri cu părţi sociale care respectă obligaţiile şi drepturile din Legea Cooperaţiei Agricole, cu atât mai repede o să se consolideze cooperativa, o să reziste mai mult în timp, o să menţină membrii în competiţia de pe piaţa unică, o să se capitalizeze, o să adauge valoare adăugată producţiei primare prin intermediul cooperativei şi astfel vom avea produse locale de calitate la preţuri corecte.

Pentru a asigura relaţiile corecte între membrii şi cooperative, atunci trebuie ca membrilor asociaţi care au mai mult de 1 an de colaborare prin intermediul cooperativei să li se ofere participarea la capitalul social şi la şedinţele Adunării Generale.
• Este corectă încadrarea membrului asociat ca şi membru cooperator la lit. b2 9, doar dacă este prevăzută clar şi se respectă perioada de probă aplicabilă azi, pentru a vedea dacă este serios, respectă obligaţiile pe care le are, înţelege principiile cooperatiste şi le asumă şi vrea să lucreze în aceste condiţii.
Definirea şi introducerea termenului de gospodărie ţărănească la lit. h) a art. 9 pentru a se asocia în cooperative, nu este necesară în această lege. Aceştia sunt implicaţi şi pot fi cooptaţi şi în prezent.

Soluţia pentru a ajuta gospodăriile ţărăneşti să se asocieze şi să beneficieze aşa cum se declară, este să fie cooptaţi cu părţi sociale primiţi în AGA, dat drept de vot şi distribuit rezultatele cooperativei şi către ei, nu doar declarativ şi folosiţi în scop de marketing pentru a amesteca produse industriale cu ,,tradiţionale’’ şi a le valorifica ca fiind toate ,,tradiţionale’’. Acest lucru va crea probleme în transpunere şi respectare, iar beneficiile vor rămâne tot la procesatorul sau procesatorii care au înfiinţat cooperativa.
• Pentru creşterea gradului de capitalizare este foarte important ca la art. 45 alin. 3 din Legea Cooperaţiei Agricole, distribuirea profitului prin dividende să fie realizată proporţional cu participarea la realizarea cifrei de afaceri a membrilor deţinători de părţi sociale, respectând prevederile alin. 2 ale art. 45 şi prioritizând dezvoltarea cooperativei şi a rolului social.
Repartizarea sumelor din dividende către persoane fizice sau juridice care nu deţin părţi sociale, respectiv clienţi/membri asociaţi, este ilegală şi conduce la dublă impozitare. Dacă Adunarea Generală a membrilor unei cooperative care au membri asociaţi doreşte să le achite o parte din profitul realizat, atunci trebuie să fie corecţi cu ei de la început şi să le plătească un preţ mai bun pentru produsele livrate prin/către cooperativă.
• Cooperativele agricole se înfiinţează pentru a servi interesele membrilor cu părţi sociale, în conformitate cu principiile cooperatiste.

Am propus, susţinut şi s-a aprobat iniţial schimbarea mecanismului de acordare a facilităţilor prin raportarea la ,,cantităţi de stocuri’’ în proporţie de minimum 70% provenit din tranzacţii cu/pentru membrii cooperatori şi/sau din producţia proprie, aceasta venind în sensul actualelor prevederi ale Legii cooperaţiei agricole, care prevăd că până la 30% din tranzacţii se pot face cu nonmembri. Practic aici nu s-a promovat nici o modificare a legii, ci doar am întărit faptul că pentru tranzacţii prin/către Cooperativă de minimum 70% provenite de la membri, se pot acorda facilităţi fiscale care să stimuleze consolidarea şi dezvoltarea Cooperativelor şi a membrilor. Este soluţia optimă în acest moment pentru stimularea dezvoltării pe principii corecte şi transparente a cooperativelor agricole din România, de a le crea premizele menţinerii în timp, astfel existând şi peste 10-20-30-50 de ani, precum în Occident.

Este vizibilă diferenţa enormă între baza materială şi amploarea cooperativelor la nivel European faţă de ceea ce există în România.

Am propus şi susţinut înlocuirea mecanismului limitativ al facilităţilor care nu sprijină dezvoltarea durabilă a cooperativelor din România, cu un mecanism stimulativ care consolidează cooperativele agricole.
• Acelaşi mecanism stimulativ a fost propus şi susţinut şi în cazul scutirii de la plata impozitului pe proprietate de la art 76 lit. e1 pentru terenurile deţinute de cooperativă şi folosite în interesul comun al membrilor.
Propunem să se menţină şi în Raportul înlocuitor al Plx 459/2019 a mecanismului stimulativ al facilităţilor fiscale pentru cooperative. În caz contrar, apreciem că este normal şi corect să nu mai existe prag limitativ.

Mesajul UNCSV este clar, răspicat şi transparent.

Cooperativele agricole nu sunt pentru toată lumea, ci doar pentru cei care cunosc, înţeleg şi îşi asumă să respecte principiile cooperatiste valabile la nivel internaţional. Limitările şi constrângerile impuse de acestea garantează succesul dacă sunt respectate şi implementate cu corectitudine, transparenţă şi profesionalism în interesul membrilor care deţin părţi sociale şi al comunităţii din zona unde îşi desfăşoară activitatea.

Facilităţile şi prioritizarea în accesul fondurilor europene nerambursabile se acordă tocmai pentru a suplini aceste constrângeri impuse de forma de organizare. Cei care nu doresc aceste limitări, îşi pot desfăşura activitatea în cadrul SRL-urilor sau altor forme juridice economice.

A sosit momentul în care cei care sunt puşi pe combinaţii legate de asocierea în cooperative trebuie să renunţe la acest lucru şi să-şi reorienteze activităţile către alte forme juridice.

Cei care le-au înfiinţat, nu funcţionează, prezintă cifră de afaceri zero şi încearcă să modeleze legislaţia pentru a le fi permisivă, favorabilă, trebuie să se îndepărteze, reorienteze către alte forme juridice şi să lase cooperativele agricole din România să urmeze făgaşul firesc al dezvoltării şi consolidării pentru a avea o şansă să fie competitive şi rezista pe piaţă conform principiilor cooperatiste.

Avem exemple de cooperative agricole de succes funcţionale care arată rezilienţa sistemului cooperatist modern şi în România, motiv pentru care ne dorim susţinerea acestui vlăstar pentru a deveni un stejar puternic.

Cu respect,
ÎMPREUNĂ PENTRU VIITOR,
Echipa U.N.C.S.V.

Vizualizat: 3328 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Citeste si:

COOPERATIVA ȚARA MEA: CEAPA DIN POLONIA AJUNGE MAI REPEDE ÎN MAGAZIN DECÂT CEA DIN ROMÂNIA!

COOPERATIVA ȚARA MEA: CEAPA DIN POLONIA AJUNGE MAI REPEDE ÎN MAGAZIN DECÂT CEA DIN ROMÂNIA!

AJUTOR URGENT PENTRU MICII FERMIERI. Analiza de piaţă făcută de Cooperativa Agricolă Ţara Mea în ultimii 5 ani arată că fermierii români sunt capabili să asigure consumul integral de legume şi fructe pentru țară. Sunt capabili să asigure și necesarul de carne, lapte. etc. Cu toate astea, ceapa din Polonia ajunge mai repede în magazin decât cea din România. Micii fermieri români trebuie urgent ajutați să supraviețuiască!

PREȘEDINTE COOPERATIVĂ, ACUZAT CĂ A ÎNCASAT SUBVENȚII APIA ILEGALE!

PREȘEDINTE COOPERATIVĂ, ACUZAT CĂ A ÎNCASAT SUBVENȚII APIA ILEGALE!

SUMĂ URIAȘĂ ÎNCASATĂ ILEGAL DE LA APIA PENTRU PĂȘUNE! Președintele Cooperativei Agricole Zomina Ferm din județul Botoșani a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție fiind suspectat că a încasat ilegal subvenții APIA pentru pășune în valoare de peste 1,6 milioane de lei.

SUBVENȚII MAI MARI pentru FERMIERII din COOPERATIVE!

SUBVENȚII MAI MARI pentru FERMIERII din COOPERATIVE!

CE VREA SĂ MODIFICE PNL LA ACORDAREA SUBVENȚIILOR AGRICOLE! Liderii liberali au depus astăzi la Parlament programul de guvernare și lista cu noii miniștri. La capitolul plăți pentru agricultură, Guvernul liberal vrea să stimuleze financiar asocierea fermierilor, dar și comercializarea produselor din ferme.

PRIMA COOPERATIVĂ AGRICOLĂ DIN ZONA MONTANĂ CARE FOLOSEȘTE MARCA PRODUS MONTAN!

PRIMA COOPERATIVĂ AGRICOLĂ DIN ZONA MONTANĂ CARE FOLOSEȘTE MARCA PRODUS MONTAN!

DECIZIE! Cooperativa Agricolă de Gradul I Grupul de Producători Sîngeorz Băi, din județul Bistrița Năsăud, este prima cooperativă din zona montană care a obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan” pentru următoarele 6 produse: „Cașcaval”, „Telemea”, „Smântână”, „Urdă”, „Caș din lapte de vacă” și „Brânză frământată de Sîngeorz Băi”.

ROMÂNIA ARE NEVOIE DE COOPERATIVE!

ROMÂNIA ARE NEVOIE DE COOPERATIVE!

Concluziile Zilei Cooperativelor de Cultură Mare din România, Ediția a IV a 2018. Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., în parteneriat exclusiv cu Euralis Semințe, a organizat Ziua Cooperativelor de Cultura Mare, Ediția a IV-a – 2018, în zilele de 4 și 5 decembrie 2018, la Hotel RAMADA, București, anunță UNCSV , într-un comunicat transmis AGROINFO.

PRIMA UNIUNE NAȚIONALĂ A COOPERATIVELOR AGRICOLE din ROMÂNIA!

PRIMA UNIUNE NAȚIONALĂ A COOPERATIVELOR AGRICOLE din ROMÂNIA!

PREMIERĂ! A fost constituită prima Uniuna Națională a Cooperativelor Agricole din Sectorul Vegetal. Este prima uniune de acest fel din România, iar în componență are 8 cooperative agricole.

COOPERATIVA AGRICOLĂ DESA A PRINS VIAȚĂ!

COOPERATIVA AGRICOLĂ DESA A PRINS VIAȚĂ!

UNDE-S CINCI FERMIERI PUTEREA CREȘTE! După zeci de zile de adunat, depus, readunat, redepus, parafat și ștampilat la tot soiul de acte, cei cinci membrii fondatori, împreună cu cei aproape 200 de membri care au venit înspre această inițiativă, au intrat în posesia Actului Constitutiv și al Certificatului de Înregistrare.

COOPERATIVA CAPITALISTĂ!

COOPERATIVA CAPITALISTĂ!

ASOCIEREA DE TIP NOU! Pe Tudor Nenu, directorul executiv al Cooperativei Vlașca 2008, o asociere care controlează ceva mai mult de 35.000 ha, l-am întâlnit la evenimentul organizat de KWS în ferma SC Ildu din Vâlcelele, județul Călărași. Pentru că se ocupă de achizițiile și vânzările cooperativei i-am adresat câteva întrebări despre ce înseamnă să fii membru într-o cooperativă de tip nou, adică una capitalistă.

Cooperativa Agricolă „LEGUME DE VIDRA” în TOP 10!

Cooperativa Agricolă „LEGUME DE VIDRA” în TOP 10!

Ajuns la a XVII-a ediţie, topul firmelor din judeţul Ilfov a adunat, la sfârşitul anului trecut, conform tradiţiei, într-un cadru festiv, numeroşi antrepenori şi parteneri din mediul de afaceri, în scopul celebrării reuşitelor economice realizate în anul precedent. 

Alte articole in aceasta categorie

Oierul Dumitru Andreșoi despre certificatele de origine false la berbeci!

Oierul Dumitru Andreșoi despre certificatele de origine false la berbeci!

27 noiembrie 2021 - 07:22

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au descoperit că un certificat de origine falsificat pentru berbeci s-a vândut cu suma între 900 și 1000 de lei bucata împreună cu crotalii. Oierii care le-au cumpărat au încasat de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) subvenția cea mai mare din oierit, sprijinul cuplat, cu un cuantum de circa 17 euro pe cap de ovină pentru berbeci care, în realitate, nu erau de rasă pură, aveau doar certificate false și crotalii transferate de la alți berbeci.

Stau la oraș și vreau pe masa de Crăciun porc crescut în curtea unui țăran!

Stau la oraș și vreau pe masa de Crăciun porc crescut în curtea unui țăran!

26 noiembrie 2021 - 09:02

Unul dintre cititorii Agroinfo care trăiește la oraș îi dă replica vicepreședintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Mihai Ponea, într-un mesaj transmis către redacția noastră. Vreau pe masa de Crăciun porc crescut în curtea unui țăran, spune cititorul nostru.

Oierul Suciu: Ciobanii de acum avansează în toate, dar tot mai puțini în meserie!

Oierul Suciu: Ciobanii de acum avansează în toate, dar tot mai puțini în meserie!

23 noiembrie 2021 - 08:06

Crescătorul de oi Ioan Suciu din Făgăraș, Brașov, povestește că a muncit la stână de la o vârstă fragedă, a băut lapte de oaie muls atunci, nestrecurat, nefiltrat și nu s-a îmbolnăvit, ba dimpotrivă. Acum, ciobanii din România au avansat în toate, dar tot mai puțini în meseria de cioban, mai spune Suciu. 

Fermierul Muscă: Dispar fermele de vaci! Crescătorii dau laptele la porci, românul mănâncă brânză din ulei de palmier!

Fermierul Muscă: Dispar fermele de vaci! Crescătorii dau laptele la porci, românul mănâncă brânză din ulei de palmier!

23 noiembrie 2021 - 06:51

Fermierul Dimitrie Muscă, directorul Combinatului Agroindustrial Curtici, Arad, unul dintre marii fermieri români, avertizează că dispar fermele de vaci de lapte, pentru că piața din România a fost inundată de brânză fabricată din ulei de palmier, extrem de nesănătoasă, dar foarte ieftină. Crescătorii de vaci dau laptele la porci, pentru că nu au unde să-l vândă și pentru că nu-și scot cheltuielile cu vacile, le sacrifică. 

Fermier Alexandru Baciu: Subvențiile APIA încasate de mulți care nu au nimic de-a face cu agricultura!

Fermier Alexandru Baciu: Subvențiile APIA încasate de mulți care nu au nimic de-a face cu agricultura!

18 noiembrie 2021 - 13:21

Fermierul Alexandru Baciu, unul dintre marii fermieri români, spune că sunt prea multe cereri depuse la APIA pentru încasarea subvențiilor, iar mulți dintre cei care solicită banii pe hectar sau pe cap de animal nu au de-a face cu agricultura. Sunt persoane cu vârste între 70 de ani și 103 ani, care nu se pot numi fermieri activi. Alexandru Baciu mai spune că trebuie definit clar fermierul activ și fixată o limită de vârstă.

Crescători: Nu mai ținem animalele în iarna asta! Într-un an-doi dispare zootehnia, statul nu e interesat să ne susțină!

Crescători: Nu mai ținem animalele în iarna asta! Într-un an-doi dispare zootehnia, statul nu e interesat să ne susțină!

16 noiembrie 2021 - 06:44

Crescătorii de animale din România nu mai fac faţă scumpirilor din ultima perioadă. De când s-a majorat preţul energiei electrice şi a carburanţilor, totul a luat-o razna, astfel că fermierii nu mai ţin pasul cu preţurile mari. Atâta timp cât litrul de lapte de vacă se colectează cu 1,20, iar preţul furajelor s-a triplat, ei spun că nu mai pot creşte vacile şi că vor renunţa la zootehnie.

Lovitură puternică pentru fermele mici! Ce se va întâmpla cu ele!

Lovitură puternică pentru fermele mici! Ce se va întâmpla cu ele!

11 noiembrie 2021 - 06:56

Primele lovite de explozia prețurilor la îngrășăminte sunt fermele mici care, în doi-trei ani, vor falimenta sau vor fi preluate abuziv, spune fermierul Ionel Arion preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO şi fondator al Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare.

Micii fermieri acuză Ministerul Agriculturii că decide cu boierii cum să împartă banii de subvenții!

Micii fermieri acuză Ministerul Agriculturii că decide cu boierii cum să împartă banii de subvenții!

09 noiembrie 2021 - 17:31

Împărţirea banilor europeni din noul exerciţiu financiar 2023-2027 îi va favoriza tot pe marii fermieri, acuză micii fermieri care se plâng că niciodată nu sunt invitaţi când se creionează bugetul și se împart banii de subvenții. Ei întrevăd un viitor sumbru pentru fermele de familie.

Mesajul unui mic crescător de vaci: Trebuie să ne unim ca să supraviețuim!

Mesajul unui mic crescător de vaci: Trebuie să ne unim ca să supraviețuim!

09 noiembrie 2021 - 09:25

Mesaj tranșant al unui mic crescător de vaci pe grupul Ferma de familie! Mihai Ionel Ambruș, din județul Bihor, care are în fermă 34 de vaci, rasa Bălțată Românească, spune că sunt două variante pentru micii crescători din România: unirea sau renunțarea. Postarea crescătorului stârnște o vie dezbatere. Vor micii crescători să se unească în cooperative pentru a reuși să-și țină în viață fermele?

Crescător de capre, uimit de ce a făcut un medic român: Nu mi-a venit să cred!

Crescător de capre, uimit de ce a făcut un medic român: Nu mi-a venit să cred!

09 noiembrie 2021 - 07:13

Un crescător de capre din Gilău, județul Cluj, spune că nu i-a venit să creadă că, în sfârșit, un medic român le recomandă pacienților infectați cu noul virus să bea lapte de capră.

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractorul ZETOR, stăpânul păşunii în ferma de vite Angus a lui Ioan Hlavai

Tractorul ZETOR, stăpânul păşunii în ferma de vite Angus a lui Ioan Hlavai

Ioan Hlavai, exploatează în jur de o sută de hectare iar în 2019 a reuşit să câştige un proiect de finanţare cu fonduri europene în valoare de 74.500 euro, pentru achiziţia de utilaje. Îşi luase atunci un tractor Zetor Forterra CL 140, împreună cu o tocătoare pentru defrişări. „Până la urmă, am comparat mai multe modele de tractoare cu acelaşi număr de cai putere iar concluzia a fost că cea mai bună soluţie pentru mine este acest Zetor. M-a interesat nu doar preţul de achiziţie, ci şi cât m-ar costa întreţinerea tractorului. Serviciile after-sales sunt foarte importante”, îmi spunea fermierul.

KRONE BiG Pack – Randament și densitate! Semănat și fertilizat într-o singură trecere cu LEMKEN Azurit 9 + Solitair 12 SW Bovinele care stau iarna pe pășune - 110 exemplare de Galloway în inima Transilvaniei!

Bancul zilei

Între vecini

Între vecini
Soţia către soţ: Detalii