RĂZBOI DECLARAT al FERMIERILOR: CEI CARE SUNT PUŞI PE COMBINAŢII TREBUIE SĂ RENUNŢE!

Redăm mai jos, integral, comunicatul transmis către AGROINFO de echipa UNSCV:

Scopul Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V. este eficientizarea activităţii cooperativelor agricole ce activează în România, creatoare de valoare adăugată, perene, în concordanţă cu principiile cooperatiste şi distribuirea echitabilă a rezultatelor cooperativei în funcţie de activitatea economică a fiecărui membru.

Sunt dovezi istorice că, mai ales în perioadele de criză, cooperativele agricole sunt alternative de echilibrare economico-socială şi suntem convinşi că vor continua să întărească această realitate şi în contextul actualei crize provocate de pandemia de coronavirus.

Cooperativele agricole vor avea un impact major în echilibrarea balanţei comerciale, al creşterii valorii adăugate producţiei primare şi consolidării rolului fermierilor în cadrul lanţului agricol şi alimentar pentru a oferi preţuri accesibile pentru consumatori şi corecte pentru fermieri. Aceasta se poate asigura dacă membrii şi cooperativele respectă legea, funcţionează din punct de vedere comercial, sunt autonome, independente financiar şi rentabile.

La data de 31.12.2018 în România figurau ca fiind înfiinţate 1.507 cooperative agricole. Dintre acestea, numai 655 cooperative (43,46%) au depus bilanţ pentru anul fiscal 2018 şi 263 au înregistrat o cifră de afaceri mai mare decât 0 (17,45%), care au generat o cifră de afaceri de 1,358 miliarde lei (291.227.917 EURO) şi venituri totale de 1,378 miliarde lei (295.563.929 EURO). Acestea au 1.014 angajaţi şi 7.503 membri cooperatori.
262 cooperative au obţinut profit în 2018 (40% din cele care au depus bilanţ). Profitul brut total la nivel naţional a fost de 23.758.471 lei. Marja profitului (% din cifra de afaceri) este de 1,54%. Apreciem că este o etapă incipientă a consolidării cooperativelor, în care marja profitului este mică, deoarece profitul se formează la nivelul membrilor pentru acoperirea costurilor acestora.

Realizând o analiză a indicatorilor financiari la nivelul cooperativelor agricole din România, observăm că gradul de capitalizare este de cca 5%. Aceste valori reflectă gradul scăzut de capitalizare al cooperativelor agricole, finanţarea activelor fiind realizată prin capital atras sau împrumutat pentru finanţarea activelor înaintea capitalului propriu. O creştere a volumului de activitate derulată prin cooperativele agricole, conduce la creşterea profiturilor obţinute care ar putea fi reinvestit la rezerve, conducând astfel la creşterea capitalurilor proprii. Un grad superior de capitalizare reflectă angajamentul pe termen lung al membrilor cooperatori pentru dezvoltarea sustenabilă a cooperativei.

Lichiditatea curentă scăzută, constantă, de cca 1.14 indică dificultatea cooperativelor în achitarea datoriilor pe termen scurt, starea financiară a cooperativelor aflate în această situaţie fiind nefavorabilă pe termen scurt. Rata curentă este îmbunătăţită în situaţia contractării unor împrumuturi pe termen lung, ceea ce ar putea conduce la o creştere a cash-flow-ului şi implicit a activelor curente.

Valoarea mediană la nivel de sector, indică faptul că mare parte a cooperativelor nu au realizat investiţii, ponderea activelor imobilizate în total active fiind nesemnificativă. Ponderea elementelor patrimoniale ce servesc cooperativele în mod permanent necesită îmbunătăţiri.

Rata profitului net are valori scăzute la nivel de sector, ceea ce indică faptul că profitabilitatea cooperativelor agricole este scăzută datorită rolului socio-economic pe care îl are şi pentru că scopul principal este menţinerea în competiţia de pe piaţa unică, a membrilor, capitalizarea acestora şi adăugarea de valoare adăugată producţiei primare a membrilor.

Dintre cooperativele agricole care au înregistrat profit, circa 51,15% au fost înfiinţate în perioada 2016 – 2018. O pondere semnificativă o au şi cooperativele cu peste 5 ani vechime (30,92%), în timp ce cooperativele cu peste 10 ani vechime au o pondere de numai 5,73%.

În patrimoniul cooperativelor profitabile regăsim 68,93% din activele imobilizate ale cooperativelor agricole din România. Pentru 27% dintre acestea (71 cooperative), valoarea activelor este mai mare decât 100.000 lei, în timp ce valori ale activelor mai mari de 1.000.000 lei regăsim numai în 10,31% dintre cooperative (27 cooperative). Astfel, rezultă că investiţii considerabile au fost realizate de un număr redus al cooperativelor, ceea ce necesită o altă abordare legislativă şi fiscală pentru dezvoltarea şi consolidarea sistemului cooperatist modern în România.

Există un decalaj enorm între nivelul de dezvoltare al cooperativelor din UE şi a celor din România. Toate cooperativele agricole active în acest moment în România, au împreună o cifră de afaceri mai mică decât a unei singure cooperative agricole medii din UE. Fără un mecanism stimulativ, cooperativele noastre nu au nici o şansă să recupereze acest enorm decalaj.

Este responsabilitatea noastră comună să dăm o şansă reală de dezvoltare cooperativelor noastre şi implicit agriculturii româneşti.

Constatăm că există în România foarte multe pseudocooperative sau SRL-uri cu nume de cooperativă agricolă care doar profită de oportunităţi/facilităţi şi care apreciem că vor abandona această activitate imediat ce nu va mai fi stimulată.

Este nevoie de însănătoşirea sistemului cooperativelor agricole prin legislaţie, pentru a da o şansă reală dezvoltării şi consolidării acestora în interesul membrilor pe termen mediu şi lung.

La această dată, din analiza noastră apreciem că sunt câteva aspecte necesare şi utile care au fost preluate urmare a propunerilor realizate şi susţinute de UNCSV, urmare a consultării cooperativelor din toate sectoarele.

Realizările de până acum în domeniul legislaţiei şi funcţionării cooperativelor agricole trebuie să fie întărite în direcţiile următoare:
• Menţinerea perioadei de probă la membri asociaţi conform legislaţiei în vigoare în prezent, respectiv art. 9 b1 modificat prin Legea nr. 21/2019. Numărul de membrii cooperatori per cooperativă a scăzut de la 7.58 în 2015 la 5.49 în 2018. Conform legislaţiei în vigoare, numărul minim de membri într-o cooperativă este de 5. Prin introducerea perioadei de probă pentru o perioadă de maximum 1 an în 2019, a crescut numărul mediu de membri din cooperative la 6.3. Este foarte important să fie menţinută această prevedere. Prin relaxarea/slăbirea de conţinut a lit. b1 a art. 9, nu va mai creşte numărul mediu al membrilor cooperatori deţinători de părţi sociale, iar aceste cooperative nu se vor dezvolta şi nu vor rezista în timp, menţinându-şi activitatea doar atât cât vor primi facilităţi, respectiv maximum 5 ani. Ulterior vor fi abandonate, nu vor mai depune bilanţ sau vor depune pe 0, sau la sume infime precum cele 40% din cooperativele agricole existente la nivelul anului fiscal 2018.

Cu cât cooperativele agricole au mai mulţi membri cu părţi sociale care respectă obligaţiile şi drepturile din Legea Cooperaţiei Agricole, cu atât mai repede o să se consolideze cooperativa, o să reziste mai mult în timp, o să menţină membrii în competiţia de pe piaţa unică, o să se capitalizeze, o să adauge valoare adăugată producţiei primare prin intermediul cooperativei şi astfel vom avea produse locale de calitate la preţuri corecte.

Pentru a asigura relaţiile corecte între membrii şi cooperative, atunci trebuie ca membrilor asociaţi care au mai mult de 1 an de colaborare prin intermediul cooperativei să li se ofere participarea la capitalul social şi la şedinţele Adunării Generale.
• Este corectă încadrarea membrului asociat ca şi membru cooperator la lit. b2 9, doar dacă este prevăzută clar şi se respectă perioada de probă aplicabilă azi, pentru a vedea dacă este serios, respectă obligaţiile pe care le are, înţelege principiile cooperatiste şi le asumă şi vrea să lucreze în aceste condiţii.
• Definirea şi introducerea termenului de gospodărie ţărănească la lit. h) a art. 9 pentru a se asocia în cooperative, nu este necesară în această lege. Aceştia sunt implicaţi şi pot fi cooptaţi şi în prezent.

Soluţia pentru a ajuta gospodăriile ţărăneşti să se asocieze şi să beneficieze aşa cum se declară, este să fie cooptaţi cu părţi sociale primiţi în AGA, dat drept de vot şi distribuit rezultatele cooperativei şi către ei, nu doar declarativ şi folosiţi în scop de marketing pentru a amesteca produse industriale cu ,,tradiţionale’’ şi a le valorifica ca fiind toate ,,tradiţionale’’. Acest lucru va crea probleme în transpunere şi respectare, iar beneficiile vor rămâne tot la procesatorul sau procesatorii care au înfiinţat cooperativa.
• Pentru creşterea gradului de capitalizare este foarte important ca la art. 45 alin. 3 din Legea Cooperaţiei Agricole, distribuirea profitului prin dividende să fie realizată proporţional cu participarea la realizarea cifrei de afaceri a membrilor deţinători de părţi sociale, respectând prevederile alin. 2 ale art. 45 şi prioritizând dezvoltarea cooperativei şi a rolului social.
• Repartizarea sumelor din dividende către persoane fizice sau juridice care nu deţin părţi sociale, respectiv clienţi/membri asociaţi, este ilegală şi conduce la dublă impozitare. Dacă Adunarea Generală a membrilor unei cooperative care au membri asociaţi doreşte să le achite o parte din profitul realizat, atunci trebuie să fie corecţi cu ei de la început şi să le plătească un preţ mai bun pentru produsele livrate prin/către cooperativă.
• Cooperativele agricole se înfiinţează pentru a servi interesele membrilor cu părţi sociale, în conformitate cu principiile cooperatiste.

Am propus, susţinut şi s-a aprobat iniţial schimbarea mecanismului de acordare a facilităţilor prin raportarea la ,,cantităţi de stocuri’’ în proporţie de minimum 70% provenit din tranzacţii cu/pentru membrii cooperatori şi/sau din producţia proprie, aceasta venind în sensul actualelor prevederi ale Legii cooperaţiei agricole, care prevăd că până la 30% din tranzacţii se pot face cu nonmembri. Practic aici nu s-a promovat nici o modificare a legii, ci doar am întărit faptul că pentru tranzacţii prin/către Cooperativă de minimum 70% provenite de la membri, se pot acorda facilităţi fiscale care să stimuleze consolidarea şi dezvoltarea Cooperativelor şi a membrilor. Este soluţia optimă în acest moment pentru stimularea dezvoltării pe principii corecte şi transparente a cooperativelor agricole din România, de a le crea premizele menţinerii în timp, astfel existând şi peste 10-20-30-50 de ani, precum în Occident.

Este vizibilă diferenţa enormă între baza materială şi amploarea cooperativelor la nivel European faţă de ceea ce există în România.

Am propus şi susţinut înlocuirea mecanismului limitativ al facilităţilor care nu sprijină dezvoltarea durabilă a cooperativelor din România, cu un mecanism stimulativ care consolidează cooperativele agricole.
• Acelaşi mecanism stimulativ a fost propus şi susţinut şi în cazul scutirii de la plata impozitului pe proprietate de la art 76 lit. e1 pentru terenurile deţinute de cooperativă şi folosite în interesul comun al membrilor.
Propunem să se menţină şi în Raportul înlocuitor al Plx 459/2019 a mecanismului stimulativ al facilităţilor fiscale pentru cooperative. În caz contrar, apreciem că este normal şi corect să nu mai existe prag limitativ.

Mesajul UNCSV este clar, răspicat şi transparent.

Cooperativele agricole nu sunt pentru toată lumea, ci doar pentru cei care cunosc, înţeleg şi îşi asumă să respecte principiile cooperatiste valabile la nivel internaţional. Limitările şi constrângerile impuse de acestea garantează succesul dacă sunt respectate şi implementate cu corectitudine, transparenţă şi profesionalism în interesul membrilor care deţin părţi sociale şi al comunităţii din zona unde îşi desfăşoară activitatea.

Facilităţile şi prioritizarea în accesul fondurilor europene nerambursabile se acordă tocmai pentru a suplini aceste constrângeri impuse de forma de organizare. Cei care nu doresc aceste limitări, îşi pot desfăşura activitatea în cadrul SRL-urilor sau altor forme juridice economice.

A sosit momentul în care cei care sunt puşi pe combinaţii legate de asocierea în cooperative trebuie să renunţe la acest lucru şi să-şi reorienteze activităţile către alte forme juridice.

Cei care le-au înfiinţat, nu funcţionează, prezintă cifră de afaceri zero şi încearcă să modeleze legislaţia pentru a le fi permisivă, favorabilă, trebuie să se îndepărteze, reorienteze către alte forme juridice şi să lase cooperativele agricole din România să urmeze făgaşul firesc al dezvoltării şi consolidării pentru a avea o şansă să fie competitive şi rezista pe piaţă conform principiilor cooperatiste.

Avem exemple de cooperative agricole de succes funcţionale care arată rezilienţa sistemului cooperatist modern şi în România, motiv pentru care ne dorim susţinerea acestui vlăstar pentru a deveni un stejar puternic.

Cu respect,
ÎMPREUNĂ PENTRU VIITOR,
Echipa U.N.C.S.V.