Protest: Dacă funcționăm în felul ăsta mai departe, fermierul român va pune lacătul și o să cumpărăm din Ucraina!

În județul Timiș, câteva sute de fermieri au protestat cu tractoare și utilaje agricole în trei puncte de urcare pe autostrada A1 - Giarmata, Remetea Mare și Topolovățu Mare - unde au fost aproximativ 350 de tractoare, cărora li s-au alăturat și câteva camioane de transport cereale, precum și în apropierea vămii Cenad, unde au fost alte 100 de tractoare.

La ieșirea pe autostrada A1 în dreptul localității Giarmata, fermierii au început să se strângă de la ora 10.00 dimineața. Tractoarele s-au încolonat pe marginea șoselei, iar la ora 12.00 au intrat pe șoseaua care leagă orașul Timișoara de autostrada A1, o zonă intens circulată. Deși traficul a fost îngreunat câteva ore, cea mai mare parte dintre șoferii aflați în mașini pe șosea printre tractoare au claxonat în semn de solidaritate cu protestul fermierilor.

Fermierii care au protestat la Giarmata au purtat banderole și tricouri albe cu mesajul ”Împreună pentru viitor!”, realizate de Cooperativa Banat Agro Vest, care reunește 30 de fermieri ce lucrează, însumat, 15.000 ha de teren agricol. Cooperativa este membru UNCSV și s-a implicat activ în organizarea protestului.

Marian Eftime, manager Cooperativa Banat Agro Vest, a explicat care sunt principalele nemulțumiri ale fermierilor care au protestat pe 7 aprilie în județul Timiș:

”Azi (7 aprilie-n.red.), ne-am întâlnit aici, într-o voce comună, pentru a trage un semnal de alarmă pașnic că vrem să fim respectați. Suntem un domeniu care nu a fost reprezentat deloc așa cum trebuie la nivel național, și la nivel european, cu atât mai puțin.

Evenimentul de azi (7 aprilie-n.red.) are o anvergură națională și e un semnal de alarmă mai mult pentru Bruxelles, pentru că noi, fermierii, am avut de suferit foarte mult din cauza politicii europene din ultimii unu, doi, chiar trei ani. Dar cea mai mare problemă și lucrul care ne-a făcut să ieșim în stradă este legat de marfa din Ucraina, care nu are un statut normal față de alte mărfuri care intră în România: nu are taxe vamale, nu are nici un control fitosanitar, are prioritate pe logistica din Portul Constanța, și indirect sunt afectați și fermierii din județul Timiș, pentru că noi nu mai putem nu ne trimitem marfa acolo, se produce la un cost mult mai mic, nerespectând regulile din Uniunea Europeană și pur și simplu copleșește fermierul român, care nu poate să concureze, fiind vorba de o concurență neloială.

Problema e că marfa din Ucraina se produce cu costuri mult mai mici și nu are voie să rămână în România, are obligația să tranziteze România, dar zeci de mii de tone rămân în România și noi mâncăm marfă cu organisme modificat genetic în produsele noastre, provenită din Ucraina, unde nu sunt aceleași reguli ca la noi, să nu se cultive modificat genetic sau să nu folosească pesticide nesănătoase. Noi, aici, folosim pesticide scumpe, care sunt omologate de Uniunea Europeană să fie mai sănătoase pentru consumul oamenilor. Noi nu folosim pesticide ieftine, ci pesticide scumpe, prietenoase cu mediul, dar ne vine marfă din Ucraina, care nu respectă nici o normă europeană de sănătate și copleșește piața din România.

România a primit primit un ajutor de 10 milioane de euro pentru toate pierderile suferite de fermierii din România din cauza importurilor de marfă din Ucraina și, repet, milioane de tone din Ucraina au trecut prin România în ultimul an din cauza războiului. Dacă împărțim această sumă la cantitatea de cereale pe care o producem în România, numai în 2021 am produs 34 de milioane de tone de cereale, ce înseamnă 10 milioane de euro la asta, ca ajutor? Nimic!

Noi dorim un ajutor real, dacă nu bani, cadrul real să fie reglementat: marfa care vine din Ucraina să aibă statut normal, să aibă trasabilitate, să fie urmărită, să aibă taxe vamale, ca orice alt produs, nimic în plus.

Trebuie să-i ajutăm pe ucraineni, că sunt frații noștri, sunt în război, dar trebuie să înțelegem că dacă noi funcționăm în felul ăsta pe mai departe, fermierul român va trebui să-și pună lacătul pe fermă și o să cumpărăm din Ucraina.

În 2023, mulți dintre fermierii români probabil că vor da faliment. Avem investiții la prețuri exorbitante făcute din toamnă, prețurile îngrășămintelor au crescut enorm, abia acum, în primăvară, au mai scăzut, iar prețurile cerealelor, și în special ale oleaginoaselor, scad dramatic. S-ar putea ca un fermier, cu veniturile pe care le face, să nu să-și acopere anul ăsta cheltuielile și tare mi-e că mulți fermieri vor fi în pragul falimentului la finalul campaniei de recoltat.”

Prețul grâului a scăzut la jumătate de la recoltat până în prezent

Legat de cât de mult a scăzut prețul cerealelor de la recoltat până în prezent, reprezentantul fermierilor susține că ”aici sunt mai mulți factori, nu doar Ucraina este de vină, deși are o mare contribuție, dar sunt mai mulți factori, legați și de bursa globală, însă prețul grâului a scăzut cu 50 la sută de la recoltat până în momentul de față. De exemplu, la noi, în Timiș, grâul era 1700-1800 lei tona la recoltat, iar în momentul de față, prețul grâului este undeva la 900 lei tona”.

Acesta a mai spus că traderii și procesatorii din România nu vor susține niciodată fermierii. ”Procesatorii sunt în paradis, azi, pentru că mare parte din mori nu mai comercializează grâu sau porumb românesc, pentru că au varianta din Ucraina, care e mult mai ieftină. Multe mori din România nici măcar nu mai macină grâu, cumpără direct făină din Ucraina”.

”Ne obligați să producem scump, vindem ieftin!” este unul dintre mesajele afișate de fermierii care au protestat vineri, 7 aprilie, în județul Timiș

Vezi mai multe AICI: FOTO+VIDEO: PE AICI NU SE MAI TRECE! Toate mesajele fermierilor români care au ieșit cu tractoarele în stradă!

Alte nemulțumiri ale fermierilor sunt legate de obligații impuse prin politica agricolă comună, dar și de legi naționale care se lasă prea mult așteptate:

”Pe de altă parte, vorbim de politici europene venite de la Bruxelles, despre care noi aflăm în mijlocul anului: noi am aflat, oficial, în luna martie, că trebuie să semănăm zece la sută din suprafață cu leguminoase, dar avem deja semănat din august și septembrie anul trecut rapiță și grâu și orz și devine imposibil să aplicăm ceea ce aflăm de la Bruxelles. Pur și simplu, domnilor de la Bruxelles nu le pasă de România, nu-i interesează de fermierul român.

Nu mai vorbim de alte reguli și și de alte legi care așteptăm să se valideze, cum ar fi arenda pe minimum șapte ani. În momentul de față, există arendă pe un an, pe doi ani, pe trei ani, ca fermier, nu știi cum să faci un plan pe termen mai lung”, a adăugat Marius Eftime.

”Am creat un eveniment unic și un sentiment de frăție, cum ar trebui sa fie între noi.
A fost un eveniment pașnic și de mare amploare, dar politicul nu trebuie să uite.....
"Să nu dea Dumnezeu cel Sfânt
Să vrem noi sânge, nu pământ
Hristos să fiți,
Nu veți scăpa nici în mormânt!" (George Coșbuc)”, a transmis Marius Uza, președintele Cooperativei Banat Agro Vest, după protestul fermierilor din 7 aprilie.

Vezi MESAJUL MINISTRULUI PETRE DAEA pentru fermierii români care au protestat pe 7 aprilie!