Potrivit unei situaţii prezentate la ultima şedinţă a Colegiului Prefectural, la nivelul judeţului Vrancea sunt înregistrate 114 antrepozite pentru producerea vinurilor. La acestea se mai adaugă 42 de mici producători de vin şi 32 gospodării individuale – vinării.
De asemenea, fiscul vrâncean a identificat doar 208 producători de ţuică şi rachiuri naturale în judeţ. Cifrele prezentate de directorul Direcţiei Judeţene de Accize şi Operaţiuni Vamale Vrancea, Răduţă Boldeanu, par a fi uşor “îmbătate cu apă rece”, întrucât ar însemna că în cele 68 de unităţi administrativ – teritoriale vrâncene sunt în producţie numai trei cazane de ţuică. Ceea ce ar fi un atentat la faima de viticultori a locuitorilor!
Procedură alambicată la fiscalizare
Realitatea este alta, subliniată şi în timpul discuţiilor la Prefectură. Sub presiunea accizării şi impozitării, cazanele lucrează sub acoperiere… cu focurile stinse! Chiar şi procedura este destul de alambicată! Codul Fiscal prevede înregistrarea şi sigilarea cazanelor de făcut ţuică de către inspectorii vamali. Când producătorii agricoli vor să purceadă la fabricarea tăriei, trebuie să-i anunţe pe reprezentanţii Vămii, pentru desigilarea instalaţiei. După terminarea campaniei de ridicare în grad, cazanul trebuie lăsat în conservare, cu un nou sigiliu.
Apoi trebuie plătită acciza care este calculată la 750 euro la 100 litri de alcool pur. Conform legislaţiei în vigoare, aceasta se plăteşte la jumătate pentru o cantitate de maximum 50 de litri de alcool, iar când se depăşeşte acest prag, atunci acciza se va plăti în întregime.
În aceste condiţii, parcă este mai bine să o faci pe… beatul şi să nu ştii unde ai ascuns cazanul de ţuică!
Sursa: Monitorul de Vrancea