Ouăle încondeiate la români

Încondeierea sau „împistritul” ouălor reprezintă un obicei străvechi în tradiţia românească. Deoarece oul roşu este purtătorul unor semnificaţii profunde legate de învierea lui Hristos şi de reînnoirea naturii, creştinii s-au ostenit să-l încondeieze, desenând cu ceară motive decorative ancestrale, de o rară frumuseţe.

Oul văzut că un simbol primordial, sămânţa vieţii, potrivit tradiţiei, este vopsit şi încondeiat în zilele de joi şi sâmbătă din Săptămâna Mare, îndeletnicirea înroşirii ouălor fiind rezervată aproape în exclusivitate femeilor. Oul încondeiat ne transmite bucurie, uimire, smerenie, împăcare, pentru că în ornamentaţia lui, de fapt, se operează cu simboluri (soare, luna, cruce, etc.), cu modele din natură (plante, animale, obiecte casnice) şi cu modele de ţesături populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre.

Motivele ornamentaţiei ouălelor încondeiate sunt numeroase, şi fiecare motiv se prezintă în mai multe variante, care se diferenţiază în funcţie de localitate. Nicăieri însă, mai mult ca în Bucovina, acest obicei nu este ridicat la nivel de artă. Motivele folclorice utilizate sunt: spicul, soarele, frunza şi ca o reconfirmare a creştinătăţii româneşti, crucea.

În Muntenia şi Oltenia, motivele ornamentale sunt naturaliste, dar cu mai puţine culori. În judeţul Olt se remarca centrul de la Obaga unde aceasta ideletnicire populară a fost adusă la nivel de artă. În Transilvania şi Banat se distinge încondeierea printr-o mare varietate de modele şi culori, iar Tara Bârsei este renumită pentru desenul şi compoziţia ornamentală şi cromatica de o mare fineţe.

Oamenii au simţit nevoia de a decora, prin diferite metode oul (cu ceară colorată, cu vopsele, cu mărgele, etc). Decorarea ouălor cu ceară colorată se face cu ajutorul unui instrument special, care poartă numele de chişiţa (pcitita, bijita, condei etc). Aceasta este o bucăţică de lemn care are în capăt un mic tub de metal (cupru) prin care trece ceară topită, colorată prin numeroase procedee.

Decorarea ouălor cu vopsele se face tot cu ajutorul cerii, prin procedeul „batic”. Oul alb, golit de conţinut, se decorează cu ceară pe spaţiile care urmează să rămână albe. Se scufunda oul în vopsea galbenă, se scoate, se usucă şi se aplică ceară pe spaţiile care vor rămâne, în final, galbene. Apoi oul se va scufunda în vopsea roşie. Procedeul se repetă în funcţie de numărul de culori, pornindu-se de la culorile mai deschise către cele mai intense. În final oul se acoperă cu un strat de nitrolac, care va da strălucire oului şi va proteja decoraţiunile.

Ornamentica ouălelor decorative este extrem de variată, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe şi religioase.
Câteva simboluri şi semnificaţii utilizate sunt:
- Linia dreaptă verticală = viaţa;
- Linia dreaptă orizontală = moartea;
- Linia dubla dreapta = eternitatea;
- Linia cu dreptunghiuri = gândirea şi cunoaşterea;
- Linia uşor ondulata = apa, purificarea;
- Spirala = timpul, eternitatea;
- Dubla spirală = legătura dintre viaţă şi moarte.

Dintre cele mai utilizate motive amintim:
- Crucea - semnul creştinătăţii - în jud. Muscel apare o cruce mică în punctul de încrucişare a doua beţe şi în cele patru compartimete câte o figură, care pe alte ouă, se numeşte „argeşeanca” sau „goanga”;
- Crucea Paştelui - crucea cu care creştinii împodobesc pasca pe care creştinii o duc la biserică, în noaptea Învierii, numit în unele zone şi „Ziua Pastelor”;
- Crucea românească şi crucea rusească sau crucea moldovenească - este reprezentată printr-o cruce cu alte cruciuliţe la capete;
- Crucea nafurei - crucea încrestată pe pâinea din care se împarte nafura la slujbă bisericească;
- Steaua - este un motiv răspândit, întâlnit mai ales în Bucovina şi în tot vechiul Regat. În Vâlcea şi Rm. Sărat, acest motiv este întâlnit şi cu numele de „floarea stachinei” sau „steaua ciobanului”;
- Mănăstirea - tot un simbol al creştinătăţii;
- Regnul animal: albina, broască, şarpele, mielul;
- Motive vegetale: frunza bradului, garoafa, spicul graului;
- Unelte casnice şi de câmp: grebla, lopata, fierul plugului;
- Ornamente industriale, motive luate din industria casnică: clinul ce se formează la croirea cămăşilor şi mânecile;
- Diverse: desagii şi brâul popii, calea rătăcită, crucea paştilor.
sursa: creştinortodox.ro