Sărbători creştine în perioada 25 iunie – 1 iulie 2012. Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

25     L         Sfânta Muceniţa Fevronia     Post
26     M         Sfântul Cuvios David din Tesalonic     Dezlegare la ulei şi vin
27     M         Sfântul Cuvios Samson, primitorul de străini     Post
28     J         Aflarea moaştelor Sfinţilor Mucenici Chir şi Ioan  Dezlegare la ulei şi vin
29     V     †     Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel         Dezlegare la peste
30     S     †     Sfântul Ierarh Ghelasie de la Ramet
1     D     †     Sfântul Leontie de la Radauti - Ap. Romani VI, 18-23Ev. Matei VIII, 5-13Ioan XVII, 1-13glas 3, voscr. 4

Sânpetru de vară
În ceea ce priveşte Sânpetru, nu transformarea celor doi sfinţi creştini (Pavel şi Petru) într-unul păgân este esenţială, ci atribuţiile primite de acesta în Calendarul popular, întrucât marchează miezul verii agrare şi perioada secerişului. Sânpetrul de Vară, a preluat data (29 iunie) şi numele Sfântului Apostol Petru din Calendarul creştin.

În Panteonul românesc Sanpetru de Vară este despărţit de fratele său, Sânpetru de Iarnă, patron al lupilor, de aproximativ o jumătate de an. În tradiţia populară Sânpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă. În vremurile imemoriale, când oamenii erau foarte credincioşi, Sânpetru de Vară umbla pe Pământ, singur sau însoţit de Dumnezeu.

Adesea, Dumnezeu îl consulta la luarea unor decizii. În povestirile şi snoavele populare Sânpetru este un om obişnuit: se îmbracă în straie ţărăneşti; se ocupa cu agricultura, creşterea animalelor şi, mai ales, cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic şi bun sfetnic, Sânpetru este luat de Dumnezeu în cer unde îi încredinţează porţile şi cheile Raiului. Acolo, fiind mai mare peste camarile cereşti, împarte hrana animalelor sălbatice, în special lupilor, fierbe grindina pentru a o mărunţi prin topire şi a deveni mai puţin periculoasă etc.

La marile sărbători calendaristice (Crăciun, Anul Nou, Boboteaza, Macinici, Sangiorz, Sânziene) Sânpetru poate fi văzut de pământeni la miezul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu. Sânpetru este cel mai cunoscut "sfânt" al Calendarului popular. Importanta sărbătorii este subliniată de postul care o precede, Postul lui Sânpetru, care, spre deosebire de Postul Paştelui, Postul Crăciunului şi Postul Sântămăriei, are număr variabil de zile. Local, sărbătoarea era anunţată de anumite repere cosmice şi terestre: apariţia licuricilor, amuţitul cucului, răsăritul constelaţiei Găinuşei şi altele.

Târgul de fete
Târgul Găinii este o sărbătoare preistorică "ţinută pe Muntele Găina din Munţii Apuseni şi dedicată zeiţei neolitice Gaea, protectoare a femeilor măritate, sinonimă cu Târgul de Fete. Cultul preistoric al zeiţei, identificată de etnologi cu Sânziană, Maică Precesta, Dochia, Drăgaica, este întreţinut de români, fără să-şi dea seama, prin numeroase sărbători şi obiceiuri, unele desfăşurate pe munţi (TârguI Găinii, pelerinajul de Santamarie de pe Muntele Ceahlău), altele coborâte în zonele de deal şi câmpie (Târgul Drăgaicei de pe Muntele Penteleu coborât la Buzău).

Vechimea multimilenară a sărbătorii zeiţei Gaea, devenită ulterior TârguI de Fete de pe Muntele Găina, este susţinută de argumente astronomice (Cloşca cu Pui, Găinuşa sau Clota, care este văzută pe firmament în perioada solstiţiului de vară, când se ţine Târgul Găinii), etnologice (Găina, pasăre fantastică, cu aripi şi ouă de aur, care apare în unele legende din Munţii Apuseni), toponimice (numele Muntelui Găina din Masivul Apuseni) şi altele.

Întâlnirile solstiţiale din Munţii Carpaţi unde se înălţau rugi divinităţii lor celebrate în luna iunie au asimilat de-a lungul timpului funcţii noi: schimb de produse, petrecere, distracţie. Acestea fac parte din patrimoniul cultural şi istoric al Vechii Europe.

Un joc ritual care se desfăşura la solstiţiul de vară, mai precis la Sânpetru, a fost atestat şi la macedo-români. Acesta se numea jocul Sclavilor şi era executat numai de tineri de la 14 ani în sus. Deşi la prima vedere jocul pare a avea ca temă încercarea puterilor, el are semnificaţii străvechi care se leagă de ritualul calendarului, de împlinirea şi victoria forţelor naturii la solstiţiul de vară. Este interesant că unele jocuri ale tinerilor din ţinuturile pericarpatice păstrează elemente din jocul Sclavilor (Pamfile, 1910, p. 156-160).sursa: crestinortodox.ro

Ferma Media Grup urează la multi ani tuturor celor care poartă numele de Petru, Pavel sau derivate ale acestora!