KWS+
Reclama header after big part 2
AGRICOVER

Sărbători creştine în perioada 25 iunie – 1 iulie 2012. Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Publicat: 24 iunie 2012 - 21:52
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

25     L         Sfânta Muceniţa Fevronia     Post
26     M         Sfântul Cuvios David din Tesalonic     Dezlegare la ulei şi vin
27     M         Sfântul Cuvios Samson, primitorul de străini     Post
28     J         Aflarea moaştelor Sfinţilor Mucenici Chir şi Ioan  Dezlegare la ulei şi vin
29     V     †     Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel         Dezlegare la peste
30     S     †     Sfântul Ierarh Ghelasie de la Ramet
1     D     †     Sfântul Leontie de la Radauti - Ap. Romani VI, 18-23Ev. Matei VIII, 5-13Ioan XVII, 1-13glas 3, voscr. 4

Sânpetru de vară
În ceea ce priveşte Sânpetru, nu transformarea celor doi sfinţi creştini (Pavel şi Petru) într-unul păgân este esenţială, ci atribuţiile primite de acesta în Calendarul popular, întrucât marchează miezul verii agrare şi perioada secerişului. Sânpetrul de Vară, a preluat data (29 iunie) şi numele Sfântului Apostol Petru din Calendarul creştin.

În Panteonul românesc Sanpetru de Vară este despărţit de fratele său, Sânpetru de Iarnă, patron al lupilor, de aproximativ o jumătate de an. În tradiţia populară Sânpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă. În vremurile imemoriale, când oamenii erau foarte credincioşi, Sânpetru de Vară umbla pe Pământ, singur sau însoţit de Dumnezeu.

Adesea, Dumnezeu îl consulta la luarea unor decizii. În povestirile şi snoavele populare Sânpetru este un om obişnuit: se îmbracă în straie ţărăneşti; se ocupa cu agricultura, creşterea animalelor şi, mai ales, cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic şi bun sfetnic, Sânpetru este luat de Dumnezeu în cer unde îi încredinţează porţile şi cheile Raiului. Acolo, fiind mai mare peste camarile cereşti, împarte hrana animalelor sălbatice, în special lupilor, fierbe grindina pentru a o mărunţi prin topire şi a deveni mai puţin periculoasă etc.

La marile sărbători calendaristice (Crăciun, Anul Nou, Boboteaza, Macinici, Sangiorz, Sânziene) Sânpetru poate fi văzut de pământeni la miezul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu. Sânpetru este cel mai cunoscut "sfânt" al Calendarului popular. Importanta sărbătorii este subliniată de postul care o precede, Postul lui Sânpetru, care, spre deosebire de Postul Paştelui, Postul Crăciunului şi Postul Sântămăriei, are număr variabil de zile. Local, sărbătoarea era anunţată de anumite repere cosmice şi terestre: apariţia licuricilor, amuţitul cucului, răsăritul constelaţiei Găinuşei şi altele.

Târgul de fete
Târgul Găinii este o sărbătoare preistorică "ţinută pe Muntele Găina din Munţii Apuseni şi dedicată zeiţei neolitice Gaea, protectoare a femeilor măritate, sinonimă cu Târgul de Fete. Cultul preistoric al zeiţei, identificată de etnologi cu Sânziană, Maică Precesta, Dochia, Drăgaica, este întreţinut de români, fără să-şi dea seama, prin numeroase sărbători şi obiceiuri, unele desfăşurate pe munţi (TârguI Găinii, pelerinajul de Santamarie de pe Muntele Ceahlău), altele coborâte în zonele de deal şi câmpie (Târgul Drăgaicei de pe Muntele Penteleu coborât la Buzău).

Vechimea multimilenară a sărbătorii zeiţei Gaea, devenită ulterior TârguI de Fete de pe Muntele Găina, este susţinută de argumente astronomice (Cloşca cu Pui, Găinuşa sau Clota, care este văzută pe firmament în perioada solstiţiului de vară, când se ţine Târgul Găinii), etnologice (Găina, pasăre fantastică, cu aripi şi ouă de aur, care apare în unele legende din Munţii Apuseni), toponimice (numele Muntelui Găina din Masivul Apuseni) şi altele.

Întâlnirile solstiţiale din Munţii Carpaţi unde se înălţau rugi divinităţii lor celebrate în luna iunie au asimilat de-a lungul timpului funcţii noi: schimb de produse, petrecere, distracţie. Acestea fac parte din patrimoniul cultural şi istoric al Vechii Europe.

Un joc ritual care se desfăşura la solstiţiul de vară, mai precis la Sânpetru, a fost atestat şi la macedo-români. Acesta se numea jocul Sclavilor şi era executat numai de tineri de la 14 ani în sus. Deşi la prima vedere jocul pare a avea ca temă încercarea puterilor, el are semnificaţii străvechi care se leagă de ritualul calendarului, de împlinirea şi victoria forţelor naturii la solstiţiul de vară. Este interesant că unele jocuri ale tinerilor din ţinuturile pericarpatice păstrează elemente din jocul Sclavilor (Pamfile, 1910, p. 156-160).sursa: crestinortodox.ro

Ferma Media Grup urează la multi ani tuturor celor care poartă numele de Petru, Pavel sau derivate ale acestora!

Vizualizat: 2190 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Alte articole in aceasta categorie

Tradiţii şi obiceiuri în Sâmbăta Mare

Tradiţii şi obiceiuri în Sâmbăta Mare

01 mai 2021 - 05:55

Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când gospodinele pregătesc cea mai mare parte a mâncărurilor tradiţionale, definitivează curăţenia şi fac ultimele retuşuri la hainele pe care le vor îmbrăca la Înviere şi în zilele de Paşti.

Săptămâna Mare. Tradiții și sărbători

Săptămâna Mare. Tradiții și sărbători

26 aprilie 2021 - 07:20

Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor reprezintă perioada cuprinsă între Duminica Floriilor, anul acesta la 25 aprilie, şi până în Sâmbăta Mare, respectiv 1 mai 2021, şi are rolul de a pregăti credincioşii pentru Învierea Mântuitorului.

TRADIȚII ROMÂNEȘTI DE ANUL NOU! LA MULȚI ANI!

TRADIȚII ROMÂNEȘTI DE ANUL NOU! LA MULȚI ANI!

31 decembrie 2020 - 06:43

SĂRBĂTOARE. Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie este numit îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

CRĂCIUNUL ÎN LUME! 25 de OBICEIURI BIZARE!

CRĂCIUNUL ÎN LUME! 25 de OBICEIURI BIZARE!

24 decembrie 2020 - 08:59

SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI ÎN FIECARE COLȚ DE LUME. Noi, românii, mergem cu colinda, mâncăm sarmale și cozonac de Crăciun. Sunt locuri în lume unde există obiceiuri stranii de sărbătoarea Crăciunului. În Groenlanda se mănâncă piele crudă de balenă, în Africa se mănâncă larve de molie, nemții ar ascunde murături în brad. Iată 25 de obiceiuri care nouă ni se par stranii!

REGULI DE PANEDMIE PENTRU MĂSURATUL OILOR! Să trimitem oile cu mască şi mănuşi!?

REGULI DE PANEDMIE PENTRU MĂSURATUL OILOR! Să trimitem oile cu mască şi mănuşi!?

05 mai 2020 - 15:12

URCATUL OILOR LA MUNTE. Restricţiile impuse de autorităţi din cauza pandemiei de coronavirus schimbă şi tradiţiile crescătorilor de ovine.

Tradiţie şi viitor la „Ziua Pământului Bănăţean 2019”

Tradiţie şi viitor la „Ziua Pământului Bănăţean 2019”

07 octombrie 2019 - 15:59

O nouă sărbătoare a Banatului se apropie. Este vorba despre „Ziua Pământului Bănăţean 2019”. Ediţia a V-a a evenimentului va avea loc în data de 17 octombrie a.c., începând cu ora 14.00. 

LA MULŢI ANI, NICOLAE! CEL MAI IUBIT SFÂNT al CREŞTINILOR!

LA MULŢI ANI, NICOLAE! CEL MAI IUBIT SFÂNT al CREŞTINILOR!

05 decembrie 2017 - 23:52

Sărbătorit pe 6 decembrie, Sfântul Nicolae este unul dintre cei mai cunoscuţi şi iubiţi sfinţi ai creştinilor.

TRADIŢII de SFÂNTUL ILIE: De ce NU „SE BAT” MERELE şi ce este „RETEZATUL STUPILOR”?

TRADIŢII de SFÂNTUL ILIE: De ce NU „SE BAT” MERELE şi ce este „RETEZATUL STUPILOR”?

20 iulie 2017 - 14:18

CREDINŢE ŞI TRADIŢII. Pe 20 iulie, creştinii ortodocşi şi catolici sărbătoresc ridicarea la cer a Sfântului Mare Proroc Ilie Tesviteanul, considerat ocrotitorul recoltelor, dar şi patronul apicultorilor. Ce tradiţii respectă oamenii în această zi de mare sărbătoare?

Ce înseamnă NUMELE Sfântului DIMITRIE şi ce prevesteşte VREMEA din această zi despre IARNĂ?

Ce înseamnă NUMELE Sfântului DIMITRIE şi ce prevesteşte VREMEA din această zi despre IARNĂ?

26 octombrie 2016 - 07:09

Ziua Sfântului Dumitru este ultima sărbătoare importantă a toamnei, care marchează începutul iernii. Este ziua în care oamenii urmăresc diverse semne ca să afle cum va fi iarna ce vine.

Hristos a Înviat! Tradițiile românilor în prima zi de Paște!

Hristos a Înviat! Tradițiile românilor în prima zi de Paște!

01 mai 2016 - 07:22

Sărbătorile pascale sunt petrecute de românii noștri în familie, alături de ființele dragi. Multe dintre tradițiile noastre străvechi au dispărut. În spațiul rural, din fericire, s-au conservat o parte din obiceiurile, ritualurile care creionează identitatea noastră ca neam.

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semănătoarea TUME Nova Combi Star 4000 Grădina lui Piper - o livadă intensivă, irigată și protejată KRONE BiG Pack – Randament și densitate!

Bancul zilei

Ce păţeşte un hoţ...

Ce păţeşte un hoţ...
Un hoţ intră într-o casă şi începe să fure. Detalii