KWS+
Reclama header after big part 2
AGRICOVER

Sărbători creştine în perioada 18 - 24 iunie 2012. Drăgaica sau Sânzienele

Publicat: 17 iunie 2012 - 22:40
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

18     L         Sfinţii Mucenici Leontie, Ipatie şi Teodul     Post
19     M         Sfântul Apostol Iuda     Dezlegare la ulei şi vin
20     M         Sfântul Mucenic Metodie, Episcopul Patarelor     Post
21     J         Sfântul Mucenic Iulian din Cilicia     Dezlegare la ulei şi vin
22     V     †     Sfântul Mucenic Eusebie, Episcopul Samosatelor     Post
23     S         Sfânta Muceniţa Agripina     Dezlegare la peste
24     D     †     Drăgaica sau Sanzienele - Ap. Romani XIII, 11-14XIV, 1-4Romani V, 1-10Ev. Luca I, 1-2557-687680Matei VI, 22-23glas 2, voscr. 3

Solstiţiul de vara, ziua cea mai lungă a anului după care începe să scadă puţin, câte puţin, cu cât sare cocoşul de pe pragul casei sau cu cât se mişca puiul în găoacea oului a fost determinat empiric prin observarea atentă a reperelor terestre, în special a bioritmurilor stabile ale unor plante (sânziană sau drăgaica), păsări (cucul), insecte (licuricii) şi cosmice (răsăritul sau asfinţitul aştrilor şi constelaţiilor).

Amuţitul cucului
După trei luni de cântat neîntrerupt, cucul se opreşte brusc la sfârşitul lunii iunie, în perioada solstiţiului de vară. Truditorii ogoarelor afla că a sosit ziua cea mai lungă a anului, numită în Calendarul popular Amuţitul Cucului, 24 iunie (Sanzienele sau Drăgaica).
Marcând perioada imparguirii şi coacerii seminţelor de grâu, secară, orz, deci perioada încheierii ciclului biologic a celor mai importante plante alimentare cultivate de om, zilele de Sânziene, Sanpetru şi Rusalii au asimilat un ritual sezonier, asemănător celui de început de an. Ritualul a câştigat în spectaculozitate şi datorită apropierii calendaristice a zilei de celebrare a Sanzienelor (24 iunie) de ziua solstiţiului de vară.

Sărbătoarea grâului
Sărbătoarea grâului, ziua solstiţiului de vară în calendarul popular, când se spunea că începe să se usuce rădăcina grâului şi să se coacă grâul în spic, a preluat numele şi ziua de celebrare, ale Sfântului Apostol Vartolomeu din Calendarul ortodox, când corespundea ca data calendaristica cu solstiţiul de vară. Unele practici efectuate în aceste zile au fost preluate de noile sărbători solstiţiale: Sanzienele şi Sanpetru.
Sânziană este o plantă erbacee din familia Rubiaceae, substitut fitomorf al zânei fecioare care dă miros şi leac florilor, rod bogat holdelor grau şi orz. Florile, frumos mirositoare, tulpinile, seminţele şi rădăcinile au numeroase utilizări în medicina şi cosmetica populară, în: obiceiurile şi actele magice împlinite în ziua înfloririi, 24 iunie, solstiţiul de vară.

Dansul Drăgaicei
Din flori de sânziene şi spice de grâu se împleteşte o cunună, purtată pe cap de o fecioară în ceremonialul complex numit Dansul Drăgaicei; este identificată cu zeiţa Diana; agăţată la ferestrele caselor, în stâlpii porţilor, apăra oamenii, mormintele şi holdele de forţele malefice; aruncată pe acoperişul caselor şi şurilor prezice ceea ce i se va întâmpla în cursul anului celui care a confectiont-o, a aruncat-o pe acoperiş. Fata care pune floarea sub căpătai în noaptea de sânziene îşi vede în vis ursitul, femeia care îşi înfăşoară mijlocul cu tulpini de sânziene este ocolita de dureri de şale în timpul secerişului, fecioarele şi nevestele care o poartă în san sau în păr sunt atrăgătoare şi drăgăstoase.

Cununa de Sânziene
Cununa de Sânziene care împodobeşte Drăgaica în timpul dansului sau nupţial are aceeaşi semnificaţie cu colacul din făină de grâu pus de naşă pe creştetul miresei în timpul colăcăriei (înainte de pornirea alaiului nunţii la biserica) şi cu cununile împărăteşti puse de preot pe capul miri lor în timpul cununiei creştine: transferul fertilităţii divine de la un substitut al sacrului (colacul, cununa) la omul profan.
Floarea de sânziene se purta de către fete în prin buzunare, în sân, se încingea peste mijloc, se punea sub căpătai pentru a visa peste noapte ursitul.

Făclia de Sânziene
Moment important al sărbătorii de Sânziene este umblatul cu făclia, ceremonial nocturn la care participa ca spectatori întreaga suflare a aşezărilor. Făclia este lucrată meşteşugit dintr-un lemn de molid uscat şi crăpat la un capăt, unde se fixează răşina de brad cu surcele uscate de molid şi fire de cânepă. O dată cu lăsarea serii, copiii şi feciorii urca pe coama dealurilor, se strâng în cerc pentru a-şi aprinde făcliile şi apoi se aşează în linie dreaptă, la o depărtare suficienta unul de altul pentru a nu se arde cu răşină topită ce sare în timpul rotirii făcliilor. Este interesant ca făcliile se rotesc numai într-un singur sens, în direcţia mersului aparent al soarelui pe bolta cerească.
Strigatul "Făclia măăă... ", ca şi mireasma rasinei arse străbat întreg văzduhul. Prin păduri şi pe munţi tăietorii de lemne învârtesc, de asemenea, făclii aprinse. Focul şi mirosul de răşină purifica nu numai spaţiul înconjurător, ci şi oamenii care-şi trec făcliile printre picioare, ca şi cum ar sări peste focuri. Când făclia este pe cale de a se stinge, tinerii coboară spre sat înconjurând tarina şi livadă, intra în curţi şi predau făcliile părinţilor pentru a le implanta în mijlocul grădinilor, între straturi.
Sursa: creştinortodox.ro

Vizualizat: 2185 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Alte articole in aceasta categorie

Tradiţii şi obiceiuri în Sâmbăta Mare

Tradiţii şi obiceiuri în Sâmbăta Mare

01 mai 2021 - 05:55

Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când gospodinele pregătesc cea mai mare parte a mâncărurilor tradiţionale, definitivează curăţenia şi fac ultimele retuşuri la hainele pe care le vor îmbrăca la Înviere şi în zilele de Paşti.

Săptămâna Mare. Tradiții și sărbători

Săptămâna Mare. Tradiții și sărbători

26 aprilie 2021 - 07:20

Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor reprezintă perioada cuprinsă între Duminica Floriilor, anul acesta la 25 aprilie, şi până în Sâmbăta Mare, respectiv 1 mai 2021, şi are rolul de a pregăti credincioşii pentru Învierea Mântuitorului.

TRADIȚII ROMÂNEȘTI DE ANUL NOU! LA MULȚI ANI!

TRADIȚII ROMÂNEȘTI DE ANUL NOU! LA MULȚI ANI!

31 decembrie 2020 - 06:43

SĂRBĂTOARE. Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie este numit îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

CRĂCIUNUL ÎN LUME! 25 de OBICEIURI BIZARE!

CRĂCIUNUL ÎN LUME! 25 de OBICEIURI BIZARE!

24 decembrie 2020 - 08:59

SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI ÎN FIECARE COLȚ DE LUME. Noi, românii, mergem cu colinda, mâncăm sarmale și cozonac de Crăciun. Sunt locuri în lume unde există obiceiuri stranii de sărbătoarea Crăciunului. În Groenlanda se mănâncă piele crudă de balenă, în Africa se mănâncă larve de molie, nemții ar ascunde murături în brad. Iată 25 de obiceiuri care nouă ni se par stranii!

REGULI DE PANEDMIE PENTRU MĂSURATUL OILOR! Să trimitem oile cu mască şi mănuşi!?

REGULI DE PANEDMIE PENTRU MĂSURATUL OILOR! Să trimitem oile cu mască şi mănuşi!?

05 mai 2020 - 15:12

URCATUL OILOR LA MUNTE. Restricţiile impuse de autorităţi din cauza pandemiei de coronavirus schimbă şi tradiţiile crescătorilor de ovine.

Tradiţie şi viitor la „Ziua Pământului Bănăţean 2019”

Tradiţie şi viitor la „Ziua Pământului Bănăţean 2019”

07 octombrie 2019 - 15:59

O nouă sărbătoare a Banatului se apropie. Este vorba despre „Ziua Pământului Bănăţean 2019”. Ediţia a V-a a evenimentului va avea loc în data de 17 octombrie a.c., începând cu ora 14.00. 

LA MULŢI ANI, NICOLAE! CEL MAI IUBIT SFÂNT al CREŞTINILOR!

LA MULŢI ANI, NICOLAE! CEL MAI IUBIT SFÂNT al CREŞTINILOR!

05 decembrie 2017 - 23:52

Sărbătorit pe 6 decembrie, Sfântul Nicolae este unul dintre cei mai cunoscuţi şi iubiţi sfinţi ai creştinilor.

TRADIŢII de SFÂNTUL ILIE: De ce NU „SE BAT” MERELE şi ce este „RETEZATUL STUPILOR”?

TRADIŢII de SFÂNTUL ILIE: De ce NU „SE BAT” MERELE şi ce este „RETEZATUL STUPILOR”?

20 iulie 2017 - 14:18

CREDINŢE ŞI TRADIŢII. Pe 20 iulie, creştinii ortodocşi şi catolici sărbătoresc ridicarea la cer a Sfântului Mare Proroc Ilie Tesviteanul, considerat ocrotitorul recoltelor, dar şi patronul apicultorilor. Ce tradiţii respectă oamenii în această zi de mare sărbătoare?

Ce înseamnă NUMELE Sfântului DIMITRIE şi ce prevesteşte VREMEA din această zi despre IARNĂ?

Ce înseamnă NUMELE Sfântului DIMITRIE şi ce prevesteşte VREMEA din această zi despre IARNĂ?

26 octombrie 2016 - 07:09

Ziua Sfântului Dumitru este ultima sărbătoare importantă a toamnei, care marchează începutul iernii. Este ziua în care oamenii urmăresc diverse semne ca să afle cum va fi iarna ce vine.

Hristos a Înviat! Tradițiile românilor în prima zi de Paște!

Hristos a Înviat! Tradițiile românilor în prima zi de Paște!

01 mai 2016 - 07:22

Sărbătorile pascale sunt petrecute de românii noștri în familie, alături de ființele dragi. Multe dintre tradițiile noastre străvechi au dispărut. În spațiul rural, din fericire, s-au conservat o parte din obiceiurile, ritualurile care creionează identitatea noastră ca neam.

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semănătoarea TUME Nova Combi Star 4000 Grădina lui Piper - o livadă intensivă, irigată și protejată KRONE BiG Pack – Randament și densitate!

Bancul zilei

Ce păţeşte un hoţ...

Ce păţeşte un hoţ...
Un hoţ intră într-o casă şi începe să fure. Detalii