Sărbători creştine 19 – 25 martie 2012

19     L         Sfinţii Mucenici Hrisant şi Daria     Post

20     M         Sfinţii mucenici ucişi în Mănăstirea Sfântul Sava cel Sfinţit

21     M         Sfântul Ierarh Iacob Mărturisitorul

22     J         Sfântul Vasile de Ancira

23     V         Sfântul Mucenic Nicon

24     S         Sfântul Cuvios Zaharia; Pomenirea morţilor Dezlegare la ulei şi vin

25     D     †     Buna Vestire - dezlegare la peste - Ap. Evrei II, 11-18Evrei VI, 13-20 Efeseni V, 8-19Ev. Luca I, 24-38Marcu IX, 17-32Matei IV, 25V, 1-12glas 8, voscr. 8     Dezlegare la peşte

Buna Vestire, sărbătoare bogată în tradiţii populare

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte, pe 25 martie, praznicul Bunei Vestiri (Blagoveştenia), când Arhanghelului Gavriil o anunţă pe Sfânta Fecioară Maria că a fost aleasă să îl nască pe Iisus.

Este ziua în care avem dezlegare la peşte, în care cucul cântă pentru prima oară şi pe care oamenii trebuie să o întâmpine veseli, îmbrăcaţi curat, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare.
Îngerul i s-a închinat Sfintei Fecioare: „Bucură-te, cea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine! Binecuvântată eşti tu între femei!” (Luca 1.28). Apoi i-a spus vestea: „Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus” (Luca 1.31).

Era cea mai mare cinste pe care Dumnezeu o putea încredinţa unei femei. Buna Vestire a Naşterii lui Hristos a fost adusă la cetatea din Galileea, Nazaret, punctul de plecare al mântuirii neamului omenesc.

Conform tradiţiei, de Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor. În calendarul nostru popular, Buna Vestire este cunoscută sub denumirea de Blagoveştenii sau Ziua Cucului.

Cucul ocupă un loc central în cadrul sărbătorii, fiind pasărea care anunţă sosirea primăverii. Tradiţia spune că primul său cântec, care are loc de obicei la Buna Vestire, trebuie să fie aşteptat de toţi oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare. Dacă primul cântec al cucului este auzit cumva pe stomacul gol, în partea stângă sau în spatele omului, este semn de rău augur.

De asemenea, în unele sate care păstrează obiceiul, flăcăii şi fetele îl întreabă pe cuc: „Cucule, voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ Până m-oi însura (mărita)?”. Dacă pasărea tace, aceasta înseamnă căsătorie grabnică, iar fiecare cântat este socotit un an de aşteptare.

Pe vremuri, fetele mari omorau cucii, capul lor fiind considerat unul dintre cele mai sigure talismane. Pus de fete în sân atunci când mergeau la joc, se credea că face să fie dorite şi aşteptate, cum e şi cucul. De asemenea, craca pe care cânta cucul de Buna Vestire era tăiată şi pusă în scăldătoarea fetelor, pentru ca ochii flăcăilor să nu le ocolească. Tradiţia populară a făcut din cuc un simbol al nestatorniciei, al dragostei tăinuite, numită în popor şi „boala cucului”.

Tradiţia mai spune că, de Buna Vestire, oamenii nu au voie să se certe, pentru că vor avea necazuri tot anul. În Bucovina, în această zi nu se pun ouă la cloşcă, pentru că se consideră că ar putea ieşi pui cu două capete şi patru picioare.

În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se ameninţă cu toporul şi se stropesc cu ţuică. Tot acum, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc, ritualul fiind denumit Noaptea focurilor.

Pentru că este dezlegare la peşte, se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. În sud-estul ţării se aprind focuri în marginea cimitirelor, pentru a se da de veste morţilor că a venit primăvara, se fac pomeni şi praznice, iar în bisericile care poartă hramul Buna Vestire se fac slujbe mari.
sursa: jurnalulbtd.ro