Sărbătoarea celor 40 de mucenici: tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

În calendarul popular, sărbătoarea poartă numele de Mucenicii, Măcinicii, Moşii de Mărţişor, Sfinţişorii sau Sâmbra plugului, ultima denumire evocând începutul noului an agricol.

De la Zilele Babelor la Zilele Moşilor
În unele locuri se crede că Babele, capricioase şi imprevizibile, mai zăbovesc încă trei zile pe la noi însă, în majoritatea zonelor, începând de astăzi, Zilele Babelor lasă locul Zilelor Moşilor. Despre acestea se spune că ar fi mai bune, mai călduroase şi mai senine precum sufletul Moşilor.

Mucenici sunt spiritele acestor strămoşi mitici, cărora femeile le pregătesc şi le aduc ofrandă preparate rituale ce urmează a fi consumate în context ceremonial sau împărţite de pomană la biserică. Poartă numele de mucenici, măcinici, brânduşi, brânduşei, bradoşi, sfinţi şi sfinţişori, şi au forma de opt, de albină, de porumbel sau chiar de om, ecou prin veacuri al sacrificiilor rituale umane, atestate în ceremoniile Anului Nou, celebrat în vechime la echinocţiul de primăvară.

Focul Sfinţilor
În fiecare an, la 9 martie, se aprinde focul echinocţial de Mucenici, numit şi Focul Sfinţilor. Proiecţie simbolică a soarelui pe pământ, focul arde anotimpul cel vechi şi îmbătrânit, pentru a-l face să renască pe cel nou, aducător de vigoare şi viaţă. Totodată, are un rol apotropaic, fertilizator şi magic.

Copiii sar peste focurile aprinse în fiecare ogradă, pentru a fi feriţi de boli, femeile presară cenuşa de jur-împrejurul gospodăriei, formând un cerc protector împotriva şerpilor, bărbaţii întreţin flăcările cât mai mult timp, cu credinţa că, astfel, îi încălzesc pe cei 40 de Mucenici…

Retezatul stupilor
Astăzi are loc şi "retezatul stupilor", adică se scot stupii afară, se curăţă fagurii şi se recoltează mierea, folosită acum în scop ceremonial. Din ea se prepară fel de fel de leacuri băbeşti şi tot cu ea se îndulceşte rachiul, consumat în beţia rituală în­gă­duită de Mucenici. Apoi se ung stupii cu rachiu pentru ca să se înmulţească roiul şi se împart de pomană mucenici (în formă de albină) şi miere.

De asemenea, astăzi tradiţia cere să bem 40 de pahare cu vin sau – dacă nu ne ţin puterile – să gustăm de 40 de ori din licoarea magică aducătoare de sânge nou, sănătate şi vigoare.

Pornirea plugului
Un alt obicei este pornirea simbolică a plugului. Sărbătoare consacrată agricultorilor, scoaterea plugului în faţa casei în mod festiv reprezintă deschiderea ciclului sărbătorilor de primăvară şi totodată a muncilor câmpului specifice anotimpului.
Era momentul în care plugarii, până la mijlocul veacului trecut, încheiau înţelegerile pentru întovărăşire, pecetluite întotdeauna de o petrecere de pomină. Aceasta se organiza de  bucurie că ritualul a fost împlinit în ciuda faptului că „una din grijile strigoilor este să împiedice pe oameni la pornitul plugului”.

Nu trebuie să uităm că toţi oamenii care nu au nume de sfinţi îşi serbează astăzi onomastica, iar tot ce semănăm azi va rodi de 40 de ori mai mult, că, dacă nu respectăm sărbătoarea, vom boli 40 de zile, că aşa cum va fi vremea, o vom avea şi în următoarele 40 de zile.
sursa: jurnalul.ro