KWS+
Reclama header after big part 2
AGRICOVER

GALAŢI: Festivalul de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou "Tudor Pamfile"

Publicat: 22 decembrie 2014 - 22:07
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Cea de-a XXIII - a ediţie a Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou "Tudor Pamfile" a reunit, duminică 21 decembrie a.c, la Galaţi, circa 350 de colindători din judeţele şase judeţe limitrofe.

Evenimentul a fost organizat de Centrul Cultural "Dunărea de Jos", în parteneriat cu Arhiepiscopia "Dunării de Jos" şi Primăria municipiului Galaţi.

Colindători din şase judeţe
Au fost prezente cetele de urători din comunele gălăţene: Schela, Tuluceşti, Rediu, Bereşti, Măstăcani, Piscu, Braniştea, Vânători şi Băleni; din Brăila au evoluat artiştii amatori din Gropeni şi Ciocile. De asemenea, judeţul Vaslui a fost reprezentat de colindători din localităţile Soleşti şi Muntenii de Sus, din Tulcea au urat grupurile cei din Luncaviţa, din Bacău s-au remarcat "Frumoşii" din Balcani, iar judeţul Vrancea a fost onorat cu prezenţa de vestiţii colindători din comuna Nereju.

Sub semnul autenticului în creaţia populară
“Festivalul este un eveniment cultural ce promovează şi încurajează autenticul în creaţia populară, îndeosebi obiceiurile care se transmit din generaţie în generaţie, în comunităţile rurale. Participanţii, costumaţi în straie populare tradiţionale, extraordinar de frumoase şi bine păstrate, au purtat tot felul de măşti şi piese de îmbrăcăminte tradiţionale pentru reprezentarea dansurilor, precum capra, ursul. Colindătorii aveau cu ei în talie tălăngi metalice grele pentru a face un zgomot asurzitor pentru alungarea spiritelor rele", a declarat Paul Buţa, coordonatorul Festivalului.
Ca în fiecare ediţie, la Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou "Tudor Pamfile" din acest an, s-au remarcat bătrânii colindători din Nereju, Vrancea, care au impresionat publicul cu sunetele scoase din instrumentele de suflat vechi de sute de ani, un moment special a fost susţinut de colindătorii călare pe cai din comuna Măstăcani, dar şi de cei din Rediu – judeţul gazdă - care au jucat clampa, o altă variantă a cunoscutei capre.

Întoarcerea la tradiţie
Datină străbună spune că cetele de colindători se adunau mai întâi în Sfânta Biserică, unde primeau binecuvântarea preotului pentru a vesti Naşterea Domnului. Acest obicei străvechi a fost readus la lumină şi valorificat după 1989 şi în zona Dunării de Jos, grupurile de urători primind cu binecuvântarea PS Casian, episcopul locului.
În ediţiile precedente ale Festivalului au fost prezentate: „Plugul mare de flăcăi din Măstăcani; „Colinde tradiţionale din Nămoloasa; „Capra”, „Hatalul”, plugul şi colindători din Tecuci; „Colindătorii” din Costache Negri; „Grupul de colindători” din Schela; „Mascaţii şi plugul mare” din Brăhăşeşti „Colinde, stea şi plug” din Braniştea; „Capra” din Buciumeni; „Mocănaşii” din Suceveni; „Colinde şi plug” din Rădeşti; „Grupul de bătrâni cu colinde” din Tuluceşti; „Plugul” din Bereşti; „Colinde, jienii, plugul şi ursul” din Rediu; „Plugul mare din Jorăşti.

Jienii, în satele Covurluiului
Datinilor din satele Covurluiului le este specific „Jienii", un mic spectacol folcloric inspirat de piesa „Jianul, căpitan de hoţi", scrisă la 1850 de Matei Millo şi I. Anestin şi al cărei personaj principal este haiducul Iancu Jianu. Personajele sunt „Căpitanul", „Haiducul", „Jianul", „Vânătorul", „Jidanul", „Moşneagul", „Anul Nou", „Sortalina" şi „Harapul", în unele variante lor adăugându-li-se „Anul Vechi". Aceste alaiuri sunt remarcabile prin costumaţia autentică, măştile şi recuzita străveche, toate concurând la reînvierea atmosferei de sărbătoare a satului tradiţional.

Vizualizat: 2436 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Citeste si:

La Arad se organizează prima ediţie a Festivalului Tradiţiilor de Iarnă

La Arad se organizează prima ediţie a Festivalului Tradiţiilor de Iarnă

La Arad au început deja evenimentele dedicate sărbătorilor de iarnă, cu prima ediţie a Festivalului Tradiţiilor de Iarnă care s-a desfăşurat la Complexul Expo Arad Internaţional al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a Judeţului.

Moş Nicolae - obiceiuri și tradiții. La mulţi ani!

Moş Nicolae - obiceiuri și tradiții. La mulţi ani!

În fiecare an, în seara de 5 decembrie, copiii știu că trebuie să-și lustruiască ghetuțele sau cizmulițele, pentru că Moș Nicolae va trece pe la ei să le aducă daruri. 

Festivalul Brânzei și al Pastramei - Răvășitul Oilor de la Bran duce mai departe tradiţiile româneşti

Festivalul Brânzei și al Pastramei - Răvășitul Oilor de la Bran duce mai departe tradiţiile româneşti

Festivalul Brânzei și al Pastramei - Răvășitul Oilor de la Bran desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute duce mai departe tradiţiile româneşti. La manifestare a participat şi Daniel Constantin, ministrul agriculturii.

Târg la MADR - “Moldova lui Ștefan în București, obiceiuri și tradiții strămoșești!”

Târg la MADR - “Moldova lui Ștefan în București, obiceiuri și tradiții strămoșești!”

În perioada 19 - 20 iulie 2014, curtea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va găzdui un nou târg al producătorilor de produse tradiționale și ecologice.

Festivalul obiceiurilor şi tradiţiilor din comuna Sînpetru de Câmpie – 29 iunie

Festivalul obiceiurilor şi tradiţiilor din comuna Sînpetru de Câmpie – 29 iunie

Ediţia a doua a Festivalului obiceiurilor şi tradiţiilor din comuna Sînpetru de Câmpie, judeţul Mureş, va avea loc pe 29 iunie a.c..

Tradițiile satului românesc, sărbătorite la început de mai

Tradițiile satului românesc, sărbătorite la început de mai

Două festivaluri organizate în 3 și 4 mai vor aduce în prim-plan tradițiile unora dintre cele mai frumoase destinații turistice din România. 

Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Gheorghe. La mulţi ani!

Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Gheorghe. La mulţi ani!

Sfântul Mucenic Gheorghe s-a născut în Capadocia, într-o familie creştină, şi a trăit în timpul domniei împăratului Diocletian. 

Sfintele Paşti în România. Tradiţii şi obiceiuri

Sfintele Paşti în România. Tradiţii şi obiceiuri

Un obicei care se practică numai în Bucovina în noaptea de Înviere este acela ca fetele să se ducă în clopotniţa şi să spele limba clopotului cu apă neîncepută. 

Tradiţii şi obiceiuri în Sâmbăta Mare

Tradiţii şi obiceiuri în Sâmbăta Mare

Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când gospodinele pregătesc cea mai mare parte a mâncărurilor tradiţionale, definitivează curăţenia şi fac ultimele retuşuri la hainele pe care le vor îmbrăca la Înviere şi în zilele de Paşti.

Tradiţii şi obiceiuri în Vinerea Mare

Tradiţii şi obiceiuri în Vinerea Mare

Vinerea Mare (Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a întregii creştinătăţi pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit Mântuitorul lumii, Iisus Hristos.

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semănătoarea TUME Nova Combi Star 4000 Grădina lui Piper - o livadă intensivă, irigată și protejată KRONE BiG Pack – Randament și densitate!

Bancul zilei

Ce păţeşte un hoţ...

Ce păţeşte un hoţ...
Un hoţ intră într-o casă şi începe să fure. Detalii