GALAŢI: Festivalul de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou "Tudor Pamfile"

Evenimentul a fost organizat de Centrul Cultural "Dunărea de Jos", în parteneriat cu Arhiepiscopia "Dunării de Jos" şi Primăria municipiului Galaţi.

Colindători din şase judeţe
Au fost prezente cetele de urători din comunele gălăţene: Schela, Tuluceşti, Rediu, Bereşti, Măstăcani, Piscu, Braniştea, Vânători şi Băleni; din Brăila au evoluat artiştii amatori din Gropeni şi Ciocile. De asemenea, judeţul Vaslui a fost reprezentat de colindători din localităţile Soleşti şi Muntenii de Sus, din Tulcea au urat grupurile cei din Luncaviţa, din Bacău s-au remarcat "Frumoşii" din Balcani, iar judeţul Vrancea a fost onorat cu prezenţa de vestiţii colindători din comuna Nereju.

Sub semnul autenticului în creaţia populară
“Festivalul este un eveniment cultural ce promovează şi încurajează autenticul în creaţia populară, îndeosebi obiceiurile care se transmit din generaţie în generaţie, în comunităţile rurale. Participanţii, costumaţi în straie populare tradiţionale, extraordinar de frumoase şi bine păstrate, au purtat tot felul de măşti şi piese de îmbrăcăminte tradiţionale pentru reprezentarea dansurilor, precum capra, ursul. Colindătorii aveau cu ei în talie tălăngi metalice grele pentru a face un zgomot asurzitor pentru alungarea spiritelor rele", a declarat Paul Buţa, coordonatorul Festivalului.
Ca în fiecare ediţie, la Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou "Tudor Pamfile" din acest an, s-au remarcat bătrânii colindători din Nereju, Vrancea, care au impresionat publicul cu sunetele scoase din instrumentele de suflat vechi de sute de ani, un moment special a fost susţinut de colindătorii călare pe cai din comuna Măstăcani, dar şi de cei din Rediu – judeţul gazdă - care au jucat clampa, o altă variantă a cunoscutei capre.

Întoarcerea la tradiţie
Datină străbună spune că cetele de colindători se adunau mai întâi în Sfânta Biserică, unde primeau binecuvântarea preotului pentru a vesti Naşterea Domnului. Acest obicei străvechi a fost readus la lumină şi valorificat după 1989 şi în zona Dunării de Jos, grupurile de urători primind cu binecuvântarea PS Casian, episcopul locului.
În ediţiile precedente ale Festivalului au fost prezentate: „Plugul mare de flăcăi din Măstăcani; „Colinde tradiţionale din Nămoloasa; „Capra”, „Hatalul”, plugul şi colindători din Tecuci; „Colindătorii” din Costache Negri; „Grupul de colindători” din Schela; „Mascaţii şi plugul mare” din Brăhăşeşti „Colinde, stea şi plug” din Braniştea; „Capra” din Buciumeni; „Mocănaşii” din Suceveni; „Colinde şi plug” din Rădeşti; „Grupul de bătrâni cu colinde” din Tuluceşti; „Plugul” din Bereşti; „Colinde, jienii, plugul şi ursul” din Rediu; „Plugul mare din Jorăşti.

Jienii, în satele Covurluiului
Datinilor din satele Covurluiului le este specific „Jienii", un mic spectacol folcloric inspirat de piesa „Jianul, căpitan de hoţi", scrisă la 1850 de Matei Millo şi I. Anestin şi al cărei personaj principal este haiducul Iancu Jianu. Personajele sunt „Căpitanul", „Haiducul", „Jianul", „Vânătorul", „Jidanul", „Moşneagul", „Anul Nou", „Sortalina" şi „Harapul", în unele variante lor adăugându-li-se „Anul Vechi". Aceste alaiuri sunt remarcabile prin costumaţia autentică, măştile şi recuzita străveche, toate concurând la reînvierea atmosferei de sărbătoare a satului tradiţional.