Dragobete şi Mărţişor

Dragobeţii, cuprinşi de fiorii dragostei, în 24 februarie se îmbracă în haine de sărbatoare şi, dacă vremea e frumoasă, o pornesc prin lunci şi păduri împreună cu fetele nemăritate, în căutarea primelor flori de primavară. Fetele culeg florile pe care le pun la icoane şi după sărbatoarea de Sânziene le aruncă în ape curgatoare. În această zi, băieţii îşi caută “ursita” şi nici o fată nu trebuie să scape nesărutată.

1 Martie – tradiţie în prag de primăvară
De 1 martie, copiilor şi fetelor le sunt oferite mici daruri; şnururi bicolore prinse de un obiect-amuletă, aducător de noroc. Este prima sarbătoare după calendarul iulian care începe la 1 martie şi reprezintă începutul noului an agrar. Oamenii pornesc aratul şi semănatul, se scot stupii, se curaţă livezile etc.

Această zi readuce în sufletele oamenilor speranţa, bucuria şi lumina, trăiri care sunt exprimate şi redate în micuţul “mărţişor”.

Dimineaţa de întâi martie, înainte de răsăritul soarelui, se prindea la mâna sau gâtul copilului şi a fetelor tinere un şnur împletit alb-roşu (iniţial a fost alb-negru – ca împletire a iernii cu primăvara, a întunericului cu lumina, a binelui cu răul). De găitan (care, după unele tradiţii, împleteşte cele 365 de zile ale anului) se legau monede de aur sau argint. În timp, moneda a fost înlocuită de alte obiecte cu valoare simbolică, şnurul fiind întotdeauna ataşat. Semnificaţia a rămas aceeaşi. Mărţişoarele aduc noroc şi fericire, feresc de rele şi boli, aduc frumuseţe, sănătate şi puritate.

Muzeul ASTRA, prin Galeriile de Artă Populară de la Casa Artelor, oferă spre vânzare marţişoare din materiale ecologice şi miniaturi după obiectele de artă populară tradiţională. Micile talismane sunt realizate de artişti populari şi reconstituie majoritatea simbolurilor cunoscute şi iubite: ghiocei, trifoi, coşari, buburuze, etc., prinse de şnurul bicolor, simbolul împletirii inseparabile a celor două principii antagonice – motorul permanentei înnoiri şi a speranţei spre mai bine.

Ioana Luca
Muzeograf