Ce înseamnă NUMELE Sfântului DIMITRIE şi ce prevesteşte VREMEA din această zi despre IARNĂ?

Sfântul Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este cinstit pe data de 26 octombrie. A trăit în timpul împăraţilor Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305). Din viaţa sa, înscrisă în Sinaxare, aflăm că a fost fiul prefectului din Tesalonic. Datorită calităţilor sale, este numit, după moartea tatălui său, guvernator al Tesalonicului. Ţinând seama de faptul că Dimitrie nu a ascuns că este creştin, a fost întemniţat. În vremea aceea, creştinii erau trimişi, ca pedeapsă, să lupte cu gladiatorii. În aceste lupte, creştinii erau victime sigure. Potrivit tradiţiei, Nestor - un tânăr creştin, cere binecuvântarea de la Sfântul Dimitrie să-l omoare pe Lie, gladiatorul favorit al împăratului, pentru a pune capăt luptelor sângeroase. Dimitrie îl înseamnă cu semnul Sfintei Cruci pe frunte şi îi spune: „Du-te şi pe Lie îl vei birui, iar pe Hristos Îl vei mărturisi”. Prin rugăciunile Sfântului Dimitrie, Nestor reuşeşte să-l străpungă cu lancea pe Lie. La finalul luptei, împăratul Maximian porunceşte ca lui Nestor să i se taie capul, iar Dimitrie să fie străpuns cu suliţele. Din trupul lui Dimitrie nu a curs sânge, ci mir tămăduitor de boli, de unde i-a răms numele Izvorâtorul de Mir.

Originea numelui Dimitrie

Originea numelui Dimitrie e grecească şi aminteşte de vechea zeiţă Demetra, zeiţa agriculturii. Creştinismul a impus numele masculin Demetrios, explicat uneori ca simplificare a lui demometer, „maica poporului” (demos = popor; meter = mamă), pronunţat în neogreacă „dimomitir”.

La noi, pe lângă numele bărbăteşti Dumitru, Dimitrie (cu prescurtări ca Mitrea, Mitru, Mitu, Dima şi diminutive ca Mitruş, Mitruţ, Mitrel, Mitrică, Mituş, Mitel, Mitică, iar uneori Mitty, sub influenţa occidentală), există şi numele femeiesc Dumitra (de unde Mita şi alte forme diminutivate).

Tradiţii şi credinţe de ziua Sfântului Dimitrie

În credinţa populară, anul este împărţit în vară şi iarnă. Dacă Sfântul Gheorghe încuie iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Sfântul Dumitru desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele. Ziua Sfântului Dumitru este ultima sărbătoare importantă a toamnei, care marchează începutul iernii. Există credinţa că în această zi căldura intră în pământ şi gerul începe a-şi arăta colţii.

În Ajunul sărbătorii Sfântului Dimitrie, se aprind focuri, peste care sar copii pentru a fi sănătoşi tot anul. Focul are şi menirea de a alunga fiarele şi de a încălzi morţii. După ce focul este stins, ţăranii aruncă un cărbune în grădină, ca aceasta să primească putere de a rodi.

Sfântul Dumitru este considerat patronul păstorilor. Este ziua în care ciobanii află cum va fi iarna. Aceştia îşi aşează cojocul în mijlocul oilor şi aşteaptă să vadă ce oaie se va aşeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarnă va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, iarna va fi aspră. Un alt mod de a afla cum va fi iarna este să urmăreşti mersul oilor în dimineaţa sărbătorii Sfântului Dumitru. Dacă dimineaţa se va trezi întâi o oaie albă şi va pleca înspre sud, iarna va fi grea; dacă se va trezi o oaie neagră şi va pleca spre nord, iarna va fi uşoară.

Alte credinţe legate de vremea din ziua Sfântului Dumitru:
- Cum e ziua de Sâmedru, așa va fi toată iarna;
- Dacă la Sâmedru e vremea aspră, va fi iarna bună, iar alții zic că de la Sumedru vremea e bună, toamna va fi lungă și frumoasă;
- Dacă în noaptea Sfântului Dumitru e lună plină și cerul e senin, iarna va fi bună, iar dacă e lună plină și cerul e acoperit de nori, dacă plouă sau ninge, iarna va fi aspră, cu zăpezi grele;
- Dacă la Sâmedru e lună nouă, iarna se începe curând și se termină repede, iar dacă e lună plină, iarna se începe curând și se termină târziu.

Ziua Sfântului Dumitru era şi o zi a soroacelor, se terminau învoielile încheiate între stăpânii oilor şi ciobani la Sân-George, de unde şi zicerea că „la Sân-George se încăieră câinii, iar la Sâmedru se sfădesc stăpânii”.

De Sfântul Dumitru se tocmesc servitorii pentru diverse treburi şi se strică stânele. Ţăranii tund coama cailor tineri, ca să aibă păr frumos.

În anumite zone, ţăranii îl cinstesc pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir, ca fiind cel ce a dat oamenilor vinul, folosit la Sfânta Împărtăşanie.

Un alt obicei al zilei de Sfântul Dumitru se întâlnește în Dobrogea. Mai mulți flăcăi se întrunesc la o casă, de unde pornesc apoi prin sat cântând din fluiere și cavale. Între ei se află și un fecior îmbrăcat ca o cadână, care primeşte bacșișuri. Obiceiul se mai numește și "datina Saiegiilor”.

În tradiţia românească se mai spune că cei care vor păzi cu sfințenie sărbătoarea de Sfânt Dumitru vor fi feriţi de boli sau lovituri.

Ferma Media Grup urează LA MULŢI ANI! tuturor celor ce poartă numele Dumitru sau derivate ale acestuia!

(sursa: crestinortodox.ro, traditii-superstitii.ro; foto: sfantuldumitru.com, replicahd.ro)