Anul viticol se redeschide cu lucrările agrotehnice de bază: arătura şi fertilizarea de toamnă. În ultimii ani, practica fertilizării plantaţiilor viticole este o verigă tehnologică tot mai neglijată.
Viţa de vie se cultivă pe diferite tipuri de sol, începând de la cele nisipoase şi până la cele argiloase. Cel mai bine se comportă pe solurile mijlocii spre uşoare (luto-nisipoase). Pe solurile argiloase, se pot aplica doze mari de îngrăşăminte la intervale mari de timp, iar în cazul solurilor nisipoase sau luto-nisipoase este indicat ca îngrăşămintele să fie aplicate în doze mai mici şi la intervale de timp mai scurte.
Pentru a lua o decizie în vederea fertilizării, se impune diagnoza vizuală a butucilor, recunoaşterea simptomelor de deficit sau de toxicitate (exces) la nivelul aparatului foliar (frunze), analiza solului şi diagnoza foliară.
Monitorizarea fertilităţii se poate face prin analiza chimică a solului la fiecare 8 ani, prin testarea materiei organice din sol şi prin diagnoza foliară la fiecare 4 ani.
Ce îngrăşăminte aplicăm toamna?
Toamna se aplica îngrăşăminte cu fosfor şi cu potasiu. Pentru reducerea cheltuielilor cu fertilizarea chimică se pot folosi îngrăşăminte cu acţiune lentă în sol, cum ar fi sărurile potasice brute sau îngrăşămintele complexe cu solubilitate redusă, acestea aplicându-se o dată la 2 sau la 4 ani, în funcţie de regimul de precipitaţii. Recomandată este şi fertilizarea organică cu gunoi de grajd o dată la 3-4 ani.
Gunoiul de grajd se aplică astfel: 7 tone/ha gunoi de pasăre (20 mc de gunoi de grajd lichid) sau 40 tone/ha de gunoi de la bovine (100 mc de gunoi de grajd lichid) sau 35 tone/ha de gunoi de grajd de porc (65 mc gunoi de grajd lichid).
Atenţie! La viţa de vie aflată în anul I, nu se aplică gunoi de grajd în jurul plantei.
Mai multe detalii despre tehnologia de cultură a viţei de vie puteţi citi în revista Recolte Bogate – octombrie 2013.