Suprafeţele cultivate cu porumb modificat genetic pe teritoriul Uniunii Europene au crescut anul acesta, din cauza atacurilor de dăunători care au determinat unii fermieri, în special din Spania, să caute alternative pentru a limita pierderile de producţie.
Fermierii europeni au alocat anul acesta 136.337 de hectare pentru a fi însămânţate cu singura varietate de porumb transgenic aprobată pentru a fi cultivată în UE, creaţia companiei americane Monsanto. Această suprafaţă este, totuşi, mult prea mică în comparaţie cu cele aproximativ 8,8 milioane de hectare semănate cu porumb convenţional. Chiar şi aşa, însă, procentul de 1,6% reprezintă cea mai importantă creştere începând cu 1998, an în care porumbul MON810 a fost aprobat pentru a fi cultivat în Uniunea Europeană.
Faţă de 2015, suprafaţa alocată porumbului modificat genetic s-a mărit cu 19.000 de hectare, aceasta fiind de altfel prima creştere din 2013, când la nivelul întregului bloc comunitar existau 148.658 de hectare cu porumb biotehnologic. Creşterea din ultimul an este pusă pe seama deciziei fermierilor spanioli de a mări suprafeţele cu porumb de tipul MON810, proiectat să reziste atacurilor de Ostrinia nubilalis, un dăunător foarte agresiv, cunoscut şi sub denumirea populară de sfredelitorul porumbului, prezent şi în culturile de la noi.
Producţia medie la hectar a porumbului furajer din Spania, unde mai mult de 35 la sută din însămânţări au fost porumb MON810, a crescut anul acesta cu 8,5 tone, ajungându-se la o medie de 116,5 tone pe hectar, egalându-se astfel performanţa Olandei, ţara cu cele mai mari randamente la porumbul furajer.