Reclama header big full
KWS+
Reclama header after big part 2

Codrul, frate cu străinul !?

Publicat: 12 iulie 2011 - 16:00
2 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

“La noi sunt codrii verzi de brad…”

… care atrag investitorii străini, fie ei americani, suedezi, austrieci, finlandezi, germani. În ultimii cinci – şase ani, aceştia au investit sute de milioane de euro în cumpărarea “aurului verde”. 

Dar tocmai acum, “oamenii pădurilor” au băgat de seamă că mediul de afaceri românesc este cam… scorburos, cu desişuri şi poteci în care lesne te poţi rătăci. Dacă la începuturi mai era luminiş pentru investitori, acum, zic ei, codru-i frate… vitreg cu străinu’!   

“Ce te legeni, codrule”
Faţă de faptul că investitorii ne cumpără codru cu codru, oficialităţile române îşi manifestă îngrijorarea, se gândesc, chiar, la... punerea de capcane!
"Nu pot să nu remarc pericolul cumpărării masive de teren agricol de către cetăţeni ai altor state. Asistăm la o confiscare a proprietăţii. Există interese imobiliare ori se doreşte concesionarea acestora pentru autostrăzi. Ar trebui să frânăm acest proces. Pe mine mă îngrijorează acest apetit pentru terenul românesc. Ar trebui să punem nişte bariere prin legislaţie pentru că exista riscul să ne trezim cu prea mulţi proprietari străini, ar trebui să mizăm pe concesiunea terenului, nu pe vânzare", a declarat ministrul de externe, Theodor Baconschi.

”Şi de ce să nu mă plec”…
… Dacă în ultimii cinci şase ani, numeroşi afacerişti au cumpărat importante suprafeţe împădurite în România. Un  proverb scandinav este de mare actualitate; „proprietar de păduri sărac nu există!“ Lucru ştiut de opinia publică, prestigioasa instituţie de învăţământ americană Harvard University este cel mai mare proprietar privat de păduri din ţara noastră. Legătura dintre americani şi codru este una cam scorburoasă şi cu multe încrengături.
Harvard deţine compania de administrare Harvard Management Company, care este acţionarul majoritar al fondului de investiţii american Phemus Corporation. La rându-I, acesta deţine societatea Scolopax din Focşani, specializată în achiziţionarea de terenuri forestiere pentru exploatarea lemnului. Scolopax este proprietarul unei suprafeţe împădurite de 35.000 de hectare, din care cea mai mare parte se află în Ţara Vrancei. Din 2005 până acum, Harvard s-a tot dedat la cumpărarea de codru românesc, investiţiile totale depăşind cu mult 100 de milioane de euro. Pe lângă zestrea forestieră, americanii mai deţin şi alte 2.000 de teren agricol, precum şi o fabrică de prelucrare a lemnului, cumpărată anul trecut, cu circa 550 de angajaţi. Lemnul vrâncean pleacă la Călăraşi unde se transformă în placaj, care apoi ia drumul exportului.

 “Şi mă lasă pustiit”
„Lemnul este marfă care este cerută la nivel global. În viitor, suprafeţele împădurite ale lumii vor scădea. Iar investitorii instituţionali au realizat valoarea pădurilor şi a terenurilor agricole“, spune Wolfgang Wetzel, directorul general al Nordcapital New Energy, un fond german de investiţii care a “îngropat” circa 60 de milioane de euro în 18.000 de hectare de fond forestier.  
Preţul mediu al unui hectar de pădure în România este de circa 2.500–3000 de euro, iar în ţările scandinave poate ajunge şi la 10.000 de euro. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, codrii noştri au primit năvala investitorilor străini. Fondurile de investiţii străine au intrat cu toporul în fondul forestier. În proprietatea acestora se află, deja, 85.000 de hectare, ceea ce înseamnă circa 1,5% din suprafaţa totală împădurită a României, de 6,3 milioane de hectare. Calculate la preţul mediu pe unitatea de suprafaţă, investiţiile de capital în “aurul verde” depăşesc 300 de milioane de euro. Exploatările dintr-o pădure nu pot depăşi ritmul de creştere al fondului forestier, de circa cinci metri cubi pe an pe hectar, la zonele de foioase, şi de circa şapte metri cubi pe an pe hectar la cele de molid.


“Şi frunzişul mi-l răreşte”
Stăpânii codrilor sunt profund nemulţumiţi. Zic ei că se împiedică de “cioturile” birocraţiei noastre, de “crengile rămuroase” ale corupţiei şi de o infrastructură legislativă „învechită“ şi „uneori absurdă“. Pentru a-şi proteja afacerile din codru, un grup de şapte dintre marii proprietari de terenuri împădurite, care, împreună deţin peste 85.000 de hectare de terenuri, au fondat asociaţia Proforest. Principala problemă a pădurilor din România, susţine asociaţia, este că nu se recoltează suficientă masă lemnoasă! Astfel, pădurea românească îmbătrâneşte, calitatea lemnului scade, ceea ce face ca investiţiile în păduri comerciale să nu mai fie aşa de rentabile.
Omul de afaceri suedez Peter Forssell, proprietarul unei suprafeţe de 2.500 de hectare de pădure, este categoric în această privinţă: „Din cauza legislaţiei foarte restrictive, în anumite situaţii nu ni se permite să tăiem copacii decât când au ajuns prea bătrâni şi au putrezit la rădăcină. Este absurd. Nu aşa se protejează pădurea! România va pierde foarte multe investiţii în acest domeniu.“      

“Cu crengile la pământ”
Austriacul Gerald Schweighofer, supranumit şi „Regele lemnului“,  este unul dintre marii proprietari de păduri din România. Prin compania sa, Cascade Empire, el deţine peste 15.000 de hectare împădurite, în judeţele Harghita, Covasna, Hunedoara, Argeş şi Suceava, care asigură material primă - masa lemnoasă din răşinoase - pentru fabricile sale din ţara noastră.

„Majoritatea investitorilor străini care au cumpărat păduri în România au un interes pe termen lung. Au venit să stea 20–30–40 de ani“, a declarat  Zoltan Kosy, directorul din România al SC Tornator SRL, a doua mare companie din industria lemnului din Finlanda, care deţine un patrimoniu de pădure de 11.000 de hectare. Compania a investit până acum 40 de milioane de euro în ţara noastră. Spune: „Toţi aceşti investitori au venit de puţin timp, de doar câţiva ani. Până acum, majoritatea dintre noi am cheltuit mai mulţi bani decât am câştigat.”

“Dacă trece vremea mea!”
Străinii se declară nemulţumiţi de mediul de afaceri existent din ţara noastră.
“România are o avere «adormită» în pădurile sale. Când vii aici (în ţara noastră – n.r.), te loveşti de nişte lucruri care te fac să te întrebi «pe ce planetă sunt acum?»“, declară pentru Money Express, Sven Rutgersson, cel care se ocupă de afacerile cu păduri din România ale fondului Phemus Corporation controlat de Harvard University şi director al SC Scolopax SRL.
Omul de afaceri suedez are 63 de ani şi face parte dintr-o familie cu o tradiţie de cinci generaţii în industria forestieră. Este în domeniu din 1975, de-a lungul carierei sale a lucrat în multe ţări, printre care: Suedia, Germania, Rusia sau Letonia. Directorul Scolopax se află în România din primăvara anului trecut şi va ramâne până anul viitor, când i se va încheia mandatul. “Cel mai important obiectiv este să cresc valoarea pădurii. Dar, pentru moment nu mai cumpărăm deloc. (...) Trebuie să ştim încotro merg lucrurile înainte să investim din nou“, a declarat Rutgersson.

“Fără ploaie, fără vânt”
Scolopax a dus o politică care la un moment s-a înfundat în hăţiş. A achiziţionat foarte mari suprafeţe acoperite de fag (60%), iar cererea pe pieţele internaţionale este extreme de redusă. „În producţia de mobilă este ca la haine, moda se schimbă de la un an la altul. Acum fagul nu mai este la modă“, recunoaşte Rutgersson.
De la înfiinţare, Scolopax a înregistrat pierderi de aproximativ 13 milioane de euro. Din datele oficiale, are active în valoare de 409 milioane lei şi datorii în avans de 297 milioane lei. Este normal, spun reprezentanţii firmei, valorificarea masei lemnoase a început cu un an în urmă, iar profitul se va vedea abia peste trei ani. Investitorii vor să înfiinţeze un ocol silvic privat la Focşani pentru gestionarea patrimoniului silvic.

“Vestejit şi amorţit”
Fondul forestier al României este de 6,5 milioane de hectare, din care proprietatea publică a statului este de 3,3 milioane de hectare, administrată de Romsilva. Regia Naţională a Pădurilor mai are în management şi peste un milion de hectare proprietate privată.

Pare-se că, deocamdată, investiţiile străinilor în “aurul verde” românesc s-au poticnit. Suedezul Rutgersson se întreabă dezorientat şi candid că nu ştie unde se află!!
Răspunsul este eminescian:  “La mijloc de codru” des…

Vizualizat: 3454 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
2.
marian
|
07. 31, 2011. Sunday 22:23
Comentariu editorial
Nu am avut în intenţie „să înfierez cu mânie proletară” faptul că străinii au cumpărat pădurile seculare ale patriei! Sigur, investitorii occidentali pot fi buni manageri.

În materialul postat am vrut să scot în evidenţă faptul că investitorii străini sunt nemulţumiţi de legislaţia... scorburoasă, chiar am şi scris în text: ” codru-i frate… vitreg cu străinu’!”

Aveţi perfectă dreptate când afirmaţi că “furtul lemnului şi distrugerea pădurilor nu au fost inventate de investitorii străini în această ţară”. În pădurile noastre se aplică „legea codrului”, un fel de haiducie, de aceea au dispărut mii de hectare ocupate cu masă lemnoasă.
Pentru investitorii „fără frontiere”, piaţa „codrului” este cel puţin atractivă, preţul pentru cumpărarea unui hectar de pădure, în România, este de aproape patru ori mai mic, în comparaţie cu cel practicat în celelalte ţări europene.
Sunt de acord cu Dumneavoastră, statul este cel mai păgubos administrator, iar „aurul verde” este o importantă resursă care trebuie pusă în valoare... Pentru că nu trebuie uitată înţelepciunea proverbului scandinav: „Proprietar de păduri sărac nu există!“

Referitor la SC SCOLOPAX SRL, aceasta are definit ca obiect de activitate - „Silvicultura şi alte activităţi forestiere”. (SILVICULTÚRĂ s. f. Știință care se ocupă cu studiul culturii, amenajării și exploatării pădurilor; ramură a economiei forestiere care cuprinde amenajarea și protecția patrimoniului forestier, asigurând materia primă pentru industria forestieră. )
Deci, firma este implicată şi în activităţi cu recoltarea masei lemnoase.
1.
radu melu
|
07. 29, 2011. Friday 12:04
SC SCOLOPAX SRL nu este specializata in explotarea lemnului, este specializata in administrarea padurilor.Este important sa facem diferenta intre cele doua aspecte.
Este adevart ca in ultimul timp s-au achizitionat multe proprietati imobiliare de catre firme cu capital strain, dar sa nu uitam ca aceste firme sunt tot romanesti si deci proprietatea este tot sub influenta statului roman. Va reamintesc ca nici un cetatean strain nu poate sa achizitioneze terenuri forestiere in Romania. Cred sincer ca nu este un real pericol daca unele proprietati forestiere sunt cumparate de firme romanesti cu capital strain, si nu de cetateni straini ai altor state, cum afirma ministrul Theodor Baconschi, mai ales pentru ca o mare parte a suprefetelor forestiere romanesti este decimata de insasi R.N.P., care prin angajatii sai numiti politic in functii de conducere cauta sa satisfaca nevoile electorale ale diferitelor partide politice.Sunt multiple situatii in care aceste firme au cumpara suprafete forestiere deja decimate (la pachet cu altele in stare mai bune) de catre R.N.P., deoarece acestia au aflat ca urmeaza a fi retrocedate suprafetele respective si "au avut grja de ele" inainte de a se efectua retrocedrea.
Intradevar in zona forestiera exista o nebuloasa legislativa sesizata de acesti investitori, iar aceasta este intretinuta de politicul romanesc tocmai pentru ca padurea a reprezentat intoneauna (interbelic, dupa 1989), o sursa de venituri electorale si cu cat legislatia este mai ambigua si mai restrictiva, cu atat poti controla mai bine resursele forestiere, din pozitia de conducator al destinelor forestiere romanesti.
De ce nu se intreaba nimeni care este profitul anual inregistrat de R.N.P. de pe urma celor 3,3 milioane ha padure care inca mai sunt ale statului roman si sub directa administrare a acesteia. Ininte de a fi ingrijorati de cele 85 000 ha detinute de membrii Proforest ar trebui sa fim mai ingrijorati de cele 3,3 milioane ale noastre.
In legislatia silvica romaneasca exista restrictii, care transforma procesul de gospodarire silvica intr-o actiune extrem de dificila, astfel ca foarte multi sunt pusi,intentionat, in situatia sa incalce legea prin asta devenind vulnerabili (vinovati), fata de cei care conduc.
Furtul lemnului si distrugerea padurilor nu a fost inventata de investitorii straini in aceasta tara, dar putem, daca avem inteligenta necesara, sa invatam de la acestia cum se face managementul calitativ al unui bun detinut si implicit managemetul forestier, putem invata sa administram una dintre ultimile resurse care ne-a mai ramas, in folosul tuturor.
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   

Video

Fermy Show Ep. 1 -  Legea Mirosurilor

Fermy Show Ep. 1 - Legea Mirosurilor

Premieră Națională! Inovație Totală! Jurnalistul Catalin Roba și Fermy, specialistul animat (sau Agri 4.0) al revistei Ferma, despică firul în patru: Este momentul să afli cum e percepută Legea Mirosurilor în lumea lui Fermy!

NHR Agropartners - soluţii pentru viticultură Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta

Bancul zilei

Anunţ

Anunţ
Blondă, sexi, drăguţă, 90-60-90, atrăgătoare: vând tractor. Detalii