Reintroducerea culturii de soia modificată genetic, cultivată cu succes în România până în 2007, este cerinţa majorităţii fermierilor români, preciează ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, ca răspuns la declaraţiile unor reprezentanţi ai PSD Cluj, care-l acuză că 'a cerut Comisiei Europene ca România să reia cultivarea organismelor modificate genetic'.
'Introducerea în cultură a soiei modificate genetic are ca principali beneficiari crescătorii de animale, fermierii şi consumatorii de alimente. Un lucru bine ştiut de cei care trăiesc din agricultură este ca potenţialul agricol al României în asigurarea proteinei vegetale - a hranei pentru animale şi a oamenilor - a scăzut dramatic în 2007, odată cu aderarea României la UE şi obligativitatea eliminării acestei plante din sistemul de culturi agricole. România a devenit importator net de soia şi sroturi de soia, din ţări în care se cultivă cu preponderenţă soia modificată genetic. Aşadar, din acest punct de vedere, România a devenit doar piaţă de desfacere, nu şi producător', se spune în precizarea publicată de MADR.
Tabără menţionează că introducerea în cultură a unor tipuri de soia modificate genetic se bazează în primul rând pe solicitarea primită din partea asociaţiilor de producători agricoli şi crescători de animale.
'Mai mult decât atât, elementele pe care se bazează fundamentarea solicitării mele, respectiv finalizarea procedurilor necesare autorizării culturilor de soia modificată genetic în Uniunea Europeană, sunt de natură ştiinţifică. În acest sens, am înaintat comisarului european pentru sănătate şi protecţia consumatorilor, John Dalli, poziţia comuna a mediului academic din România - Academia Română şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu Siseşti - cu privirea la cultivarea plantelor modificate genetic. Această poziţie este postată pe site-ul MADR la secţiunea Agricultură, domeniul organisme modificate genetic', subliniază ministrul Agriculturii.
Acesta a adăugat că, din experienţa lui, cei care adoptă o atitudine reticentă faţă de produsele biotehnologiei moderne sau le resping de-a dreptul, nu au ca bază o documentare ştiinţifică, ci doar opinii formate din frânturi de argumente servite de alţii şi o lipsă de cunoaştere.
'De cele mai multe ori aceştia nu cunosc faptul că există deja o istorie de cultivare şi consum a plantelor obţinute prin metode superioare de ameliorare a plantelor lipsită de evenimente negative. Evident, introducerea în cultura comercială a plantelor transgenice este autorizată numai după evaluarea riguroasă a riscurilor pentru mediu, sănătatea oamenilor şi animalelor, care ar putea fi asociate acestei acţiuni', a mai spus şeful MADR, subliniind că 'nu poţi să nu ai încredere în sistemul european de evaluare a riscurilor, acesta fiind unul dintre cele mai drastice din lume'.
Sursa: Agerpres