PAES: Noua Politica Agricolă Comună trebuie să fie echitabilă şi sustenabilă

PAES a analizat poziţia României privind reforma PAC, propusă pentru dezbatere de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la sfârşitul anului trecut, o parte dintre organizaţiile membre ale platformei înaintând deja punctele de vedere către Comisia Europeană, în cadrul consultării publice privind evaluarea impactului măsurilor de reformă ale PAC, care s-a încheiat pe 25 ianuarie.

PAES consideră că noua Politica Agricolă Comună ar trebui să aibă în vedere protejarea şi utilizarea corespunzătoare a resurselor naturale, pentru că acestea reprezintă baza pentru producţia de hrană, fibre şi energie, respectiv pentru siguranţa alimentară pe termen lung şi pentru păstrarea capacităţii agriculturii europene.

De asemenea, livrarea de bunuri publice şi, implicit, sprijinirea fermierilor care le produc reprezintă un alt obiectiv.  'Vorbim de beneficiile de care societatea are nevoie pentru a putea supravieţui - conservarea biodiversităţii, calitatea şi cantitatea apei, sechestrarea carbonului, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, fertilitatea solului, conservarea peisajului, asigurarea forţei de muncă în mediul rural etc.) şi a căror valoare reală nu este recunoscută la nivelul pieţei', se arată în comunicatul  PAES.

Asigurarea vitalităţii în cadrul comunităţilor rurale, prin păstrarea capacităţii de producţie agricolă pe termen lung şi îmbunătăţind situaţia economică locală este un alt punct de vedere susţinut de organizaţiile membre ale platformei.

De asemenea, PAES atrage atenţia asupra necesităţii definirii conceptului de 'agricultură sustenabilă' precum şi a stabilirii serviciilor de mediu şi socio-rurale pe care Europa vrea să le recompenseze. De altfel, este important şi ca România să identifice acele beneficii pentru societate care se doresc a fi păstrate în continuare, în special prin sprijinirea unor tipuri de agricultură capabile de a menţine funcţiile ecologice ale ecosistemelor.

Astfel, susţinerea practicilor agricole cu valoare naturală ridicată agricultura ecologică şi dezvoltarea comunităţilor locale contribuie atât la vitalitatea zonelor rurale, cât şi la conservarea naturii (de exemplu, se evită fenomenul de abandonarea a terenurilor, se menţin peisajele semi-naturale etc.).

De aceea, PAES solicită o creştere a bugetului alocat Pilonului 2 sau ca bugetul total să rămână cel puţin la nivelul actual, iar o parte consistentă din bugetul pentru Pilonul 2 să se adreseze măsurilor de agro-mediu, care ar trebui să fie mult diversificate (de exemplu, plăţile pentru zonele cu valoare naturală ridicată să acopere şi investiţii socio-economice sau să se constituie o linie de finanţare specială pentru fermele de semi-subzistenţă în cadrul Axei 1). Mai mult, un Pilon 2 mai puternic şi eficient s-ar obţine prin lanţurile de piaţă locale cu valoare adăugată (promovarea pe piaţă şi procesarea la nivel local).

Prin urmare, fermele mici şi fermele de semisubzistenţă trebuie susţinute, în scopul diversificării şi al multifuncţionalităţii, dar şi pentru furnizarea de beneficii de mediu. PAES susţine împreună cu MADR o schemă de sprijin dedicată fermelor mici.

PAES speră că noua Politică Agricolă Comună va marca sfârşitul unei distribuţii inechitabile a banilor publici între fermieri atât în Europa, cât şi în România, unde marile exploataţii reprezintă 1,1% din totalul fermelor, dar exploatează 52,1% din suprafaţă agricolă utilizată la nivel naţional.

'Având în vedere experienţa organizaţiilor membre PAES în domeniile relevante pentru procesul de reformă privind PAC, dorim ca MADR să ne recunoască ca factori de interes mai mult decât într-un mod formal şi să aibă în vedere expertiza noastră în dezvoltarea şi susţinerea poziţiei României privind PAC după 2014'. menţionează PAES în comunicat.

PAES este un parteneriat nonguvernamental pentru o Politică Agricolă Echitabilă şi Sustenabilă, ai cărei membri fondatori sunt Asociaţia Grupul de Iniţiativă Radu Anton Roman, ARC 2020 (Agricultural and Rural Convention), Asociaţia de Ecoturism din România, Fundaţia Adept, Fundaţia CIVITAS pentru Societatea Civilă, Centrul de Asistenţă Rurală, Societatea Ornitologică din România/Birdlife Romania şi WWF Programul Dunăre-Carpaţi România. Aceste organizaţii ale societăţii civile activează în România în domeniul agriculturii, al dezvoltării rurale, al dezvoltării comunitare şi al conservării biodiversităţii din spaţiul rural românesc.

Sursa: Agerpres