Organizarea Camerelor Agricole din Franţa, analizată de ministrul român al Agriculturii

Cu acest prilej au mai fost abordate teme legate de modul de conducere şi de finanţare al Camerelor Agricole din Franţa, precum şi rolul acestora.

Această vizită a reprezentanţilor francezi se înscrie în acţiunile de cooperare româno-franceze conform prevederilor din Foaia de parcurs a Parteneriatului Româno-Francez. În virtutea noii legi apărută în Monitorul Oficial în data de 10 ianuarie 2011, se consideră oportun un dialog direct al responsabililor instituţiilor şi organizaţiilor implicate cu reprezentanţii Adunării Permanente a Camerelor Agricole din Franţa, ţară care are o mare tradiţie în acest domeniu.

'Încercam să preluăm modelul francez care este unul de referinţă şi să îl adaptăm pentru România. Avem nevoie de expertiza franceză şi ţinem seama de recomandările experţilor francezi, atât în aplicarea legii noi adoptate cât şi în cazul în care ar trebui să facem unele modificări' a subliniat ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

La întâlnirea de la MADR au mai fost prezenţi Silven Sturel - director pe Proiecte Europene şi Pierre Schwartz, consilier pentru afaceri agricole în cadrul Serviciului Economic al Ambasadei Franţei la Bucureşti.

Recent, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu, a declarat că în luna iunie a acestui an, Camerele Agricole ar putea fi funcţionale. 'Aici vor fi implicaţi toţi agricultorii, urmează ca deciziile şi reprezentativitatea să fie legalizată, astfel încât Camerele să reprezinte agricultorii la toate nivelele', a explicat Rădulescu.

La sfârşitul lunii decembrie a fost promulgată Legea camerelor agricole, a căror înfiinţare se va face pe etape. Primele care se vor constitui vor fi colegiile camerelor agricole zonale, apoi pe rând cele judeţene, regionale şi naţionale. Cei care vor avea rolul de a organiza alegerile şi de a se ocupa de bunul mers al lucrurilor vor fi membrii comitetelor de iniţiativă organizate, de asemenea, la nivel regional, judeţean şi naţional şi care se dizolva după validarea alegerilor membrilor colegiilor.

Potrivit legii, Camerele Agricole se vor autofinanţa din cotizaţiile membrilor, doar că, la începutul fiecărui an, se vor stabili împreună cu Ministerul Agriculturii o serie de servicii pe care acestea le vor efectua contra cost. În prezent, se aşteaptă normele metodologice de aplicare a Legii nr. 283/28 decembrie 2010, precum şi listele cu membrii comitetelor de iniţiativă.

Camerele agricole sunt organizaţii neguvernamentale, de utilitate publică, non-profit, cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta şi promova interesele socio-economice ale populaţiei care derulează activităţi în domeniile agriculturii. Noua instituţie a Camerelor Agricole nu va putea funcţiona numai din fonduri de la bugetul de stat, ci va trebui să-şi creioneze propriul suport financiar în sistemul agricol, în serviciile pentru fermieri şi pentru instituţiile statului.

Sursa: Agerpres