Gheorghe Sin (ASAS): Patrimoniul funciar al unităţilor de cercetare agricolă va fi protejat prin Legea de organizare a ASAS

"Odată apărută acestă lege de organizare şi funcţionare a ASAS, orice modificare a suprafeţelor pe care le administrează unităţile de cercetare va putea fi făcută numai prin lege sau prin hotărâre a instanţelor. Până acum patrimoniul unităţilor de cercetare agricolă şi terenurile pe care le aveau în administrare erau la discreţia comisiilor judeţene, a prefecturilor şi din această cauză s-au diminuat foarte mult, chiar cu încălcarea legii în foarte multe cazuri. Legea va pune lucrurile în ordine pentru a nu se mai face această agresiune asupra terenurilor agricole pentru cercetare", a precizat Sin.

Acesta a menţionat că Legea a fost respinsă de la promulgare, în decembrie 2010, solicitându-se de la preşedinţie reexaminarea celor două articole privind retrocedările unor terenuri şi compensarea unor datorii deţinute de unităţile de cercetare.

"Am fost de acord cu scoaterea acestor articole pentru că una dintre prevederi se mai regăseşte şi în alte legi, iar celălalt articol referitor la compensarea unor datorii la unităţile de cercetare şi-a găsit în prezent rezolvarea", a subliniat preşedintele ASAS, precizând că într-o astfel de situaţie este Institutul de Pomicultură, care a cedat nişte suprafeţe de teren, în jur de 100-200 de hectare, pentru reconstituirea dreptului de proprietate, dar cu nişte investiţii făcute în timp de unitate.

"Investiţiile nu au fost recuperate şi atunci Institutul dorea să îşi recupereze aceste cheltuieli. Nu a fost acceptat acest demers pentru că suprafaţa cedată de institut era divizată în mai multe proprietăţi - existau în jur de 10-20 de proprietari - şi era greu pentru institut să îşi recupereze cheltuielile făcute. Propunerea noastră a fost ca aceste datorii ale proprietarilor să fie preluate de stat şi Institutul să le primească înapoi de la stat. Între timp însă, s-au mai rezolvat unele probleme şi Academia a considerat că poate renunţa la acele două articole numai să treacă legea", a explicat profesorul Gheorghe Sin.

Reţeaua de cercetare a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu - Siseşti" avea în administrare, în urmă cu 20 de ani, o suprafaţă de teren de circa 160.000 de hectare, dar în momentul de faţă a mai rămas cu doar 25.000-28.000 de hectare deoarece au intrat în procesul de retrocedare către foştii proprietari.

"Pe de o parte, terenurile au fost retrocedate foştilor proprietari conform legii şi noi nu am avut nimic împotrivă, dar au fost şi sunt destul de multe abuzuri pe aceste terenuri. În fiecare zi apare câte o solicitare şi din partea unora care nu au avut acolo niciodată pământ şi primesc, fie prin compensare, fie că terenul lor a fost dat la alţii. Prefectura apelează frecvent la terenurile pentru cercetare", a adăugat şeful ASAS.

Potrivit acestuia, suprafeţele de teren agricol rămase în prezent la unităţile de cercetare constituie o rezervă strategică pentru statul român.

"Noi considerăm că aceste suprafeţe care au mai rămas la unităţile de cercetare agricolă constituie o rezervă strategică pentru statul român pentru a face faţă unor situaţii necesare nevoilor populaţiei. Pe de altă parte, aceste suprafeţe sunt destinate producerii de seminţe, în primul rând de soiuri româneşti care sunt mai adaptate şi mai potrivite pentru condiţiile ţării noastre. Ori reducerea foarte mare a acestor suprafeţe a determinat şi reducerea potenţialului de seminţe în unităţile de cercetare, iar acum suntem nevoiţi să facem apel la importuri de seminţe şi soiuri care nu sunt adaptate condiţiilor din România", a explicat Gheorghe Sin.

Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice a menţionat că la ora actuală reţeaua mai cuprinde în jur de 60 de unităţi de cercetare, deşi în urmă cu 20 de ani era un număr dublu de unităţi, respectiv 121, urmând ca restructurarea acestora să continue până la un nivel de 40 de unităţi.

"Noi avem în programul nostru o restructurare a unităţilor, acolo unde nu mai avem potenţial de cercetare. Încercăm să concentrăm resursele financiare în unităţile care mai au cercetători - pentru că şi numărul acestora s-a redus la mai mult de jumătate în ultimii ani - dar şi acolo unde avem o bază materială adecvată. Vom continua acţiunea de concentrare a activităţii de cercetare în anumite centre care să fie mai puternice. Vor rămâne în jur de 40 de unităţi. Ele sunt de diferite profile, de la cercetare pentru creşterea animalelor, la plante tehnice, în domeniul horticulturii, în ştiinţa solului, economie agrară, protecţia plantelor. Noi căutăm să raţionalizăm această reţea de cercetare pentru că este un fenomen care se petrece şi în alte ţări pentru a utiliza mai bine mijloacele financiare disponibile", a adăugat preşedintele ASAS, Gheorghe Sin.

În prezent, cercetarea agricolă mai deţine doar 780 de cercetători cu studii superioare, în condiţiile în care în anul 1989 erau 3.000 de cercetători.

"Este foarte grav ce se întâmplă pentru că activitatea de cercetare nu mai este atractivă din cauza salarizării deficitare, iar faptul că acum, chiar dacă vor veni tineri, avem unele dificultăţi în a informa. Un cercetător se formează în mai mulţi ani şi trebuie sa stea pe lângă cineva ca să înveţe ori la ora actuală mulţi cercetători sunt de vârsta înaintată sau au părăsit unităţile respective, au plecat în activităţi mult mai bine plătite. De asemenea, multe firme străine ne-au racolat destul de mulţi cercetători bine formaţi profesional", a subliniat profesorul Gheorghe Sin.

Institutele de cercetare agricolă au beneficiat anul trecut de o compensare a datoriilor istorice, cifrate la peste 1.500 de miliarde de lei vechi, prin nişte fonduri venite de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), apariţia legii de organizare şi funcţionare a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice va oferi însă posibilitatea finanţării acestei activităţi de cercetare prin MADR.

Sursa: Agerpres