Fermierii români fac lobby pentru a cultiva soia MG

"Am făcut lobby la nivelul Parlamentului European pentru a introduce un raport legat de cultivarea plantelor modificate genetic, nu toate plantele, ci doar pentru soia, deoarece avem nevoie de proteină vegetală în hrana animalelor. Anul trecut, Comisia Europeană a luat o decizie prin care dă dreptul fiecărui stat să poată cultiva sau nu, iar noi vrem să-i convingem prin organizaţiile profesionale că avem dreptul să cultivăm", a declarat pentru AGERPRES, la mijlocul acestei săptămâni, directorul executiv al Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), Daniel Botănoiu.

El susţine, de asemenea, că trebuie facută foarte bine distincţia între cultivarea soiei modificată genetic, destinată consumului uman sau animal şi cea destinată procesării industriale. "Nu contestăm că e bună sau nu pentru consumul uman, acest lucru o spun cei de la Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), medicii şi oamenii de ştiinţă. Demersurile noastre în Comisia de agricultură din Parlamentul European sunt doar pentru a cultiva, nu şi pentru consumul uman. Această decizie face parte, însă, dintr-un raport pe mediu care va fi expus în plen pentru a fi votat sau respins, cel mai probabil până la sfârşitul lunii iunie. Consider că atâta timp cât permiţi consumul trebuie să permiţi şi cultivarea", a explicat Daniel Botănoiu.

Cu toate că Uniunea Europeană a interzis cultivarea soiei modificate genetic în ţările membre, acestea importă cantităţi semnificative pentru hrana animalelor din SUA şi America Latină. Fermierii români solicită cultivarea soiei MG şi orientarea acesteia către producţia de biodiesel. "Am mai cerut să ne permită cultivarea soiei modificate genetic şi toată cantitatea să fie dusă pentru producţia la biodiesel, iar dacă nici această variantă nu este acceptată, să existe un fond de stabilitate, de compensare a veniturilor pentru micii fermieri", a spus Botănoiu.

Cultivarea acestui tip de soia ar putea aduce micilor producători un beneficiu semnificativ care, aşa cum susţine directorul executiv al FNPAR, ar reprezenta garanţia unui venit suplimentar. "Beneficiul pentru micul producător este mai mare în cazul cultivării soiei modificate genetic pentru că este o cultură facilă, profitabilă, aduce garanţia unui venit, în condiţiile în care randamentul este dublu faţă de soia convenţională", a subliniat reprezentantul agricultorilor.

Ţara noastră are un potenţial ridicat în vederea cultivării soiei modificate genetic, circa 1 milion ha, deoarece, în structura culturilor, oleaginoasele reprezintă 40% faţă de cereale.

Fermierii români sunt susţinuţi în demersul lor de organizaţia europeană a producătorilor agricoli, COPA-COGECA, care a creat un grup de lucru privind biotehnologiile.

Datele statistice arată că Uniunea Europeană importă, în prezent, 90% din cantitatea totală de soia chiar din zone unde aceasta este modificată genetic.

Din declaraţiile ministrului agriculturii, Valeriu Tabără, susţinător al biotehnologiilor, UE importă în fiecare an 40 milioane de tone de soia modificată genetic pe care o consumă. România este nevoită, de asemenea, să importe soia pentru menţinerea fermelor. "Importăm soia pe bani grei pentru că nu avem dreptul să o mai cultivăm de la 1 ianuarie 2007.

România pierde anual 1 miliard de euro pentru că nu cultivă soia modificată genetic, dar importă din Brazilia ca să-şi întreţină fermele de animale. Politica României nu contravine legilor comunităţii europene. Din Europa suntem singura ţară care are condiţii foarte bune pentru această cultură", a declarat, în urmă cu câteva luni, ministrul Agriculturii.