Cultivatorii de sfeclă de zahăr şi-au pierdut răbdarea

Nemulţumiţi de nepăsarea autorităţilor, cultivatorii autohtoni îşi cer drepturile de la cei în măsură să le rezolve problemele şi ameninţă că în acest an nu vor mai cultiva plante tehnice.

Astfel, pe data de 4 martie, reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA) şi ai Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr au pichetat sediile Ministerelor Agriculturii şi Finanţelor în semn de protest vizavi de refuzul exprimat de aceste instituţii de a achita subvenţia pe produs către cultivatorii de sfeclă de zahăr, aferentă anului 2009, ultimul an pentru care această formă de sprijin a mai fost permisă.

Acţiunile de pichet sunt o primă formă de manifestare a nemulţumirilor cultivatorilor de sfeclă, hotărâţi să nu mai înfiinţeze culturi în acest an. Pe lângă refuzul statului de a le plăti subvenţiile pentru 2009, producătorii de sfeclă se lovesc şi de condiţiile pe care le impun fabricile de zahăr.

„Preţul zahărului din sfeclă este, într-adevăr, în scădere, dar valoarea subvenţiilor acordate de Uniunea Europeană procesatorilor se ajustează în fiecare an. Numai în 2010 fabricile de zahăr vor primi suplimentar 162 euro/tona de zahăr procesat. Fermierii, în schimb, pe lângă faptul că pierd subvenţia de 30 lei/tona de sfeclă, se confruntă cu scăderea preţului la tona de sfeclă şi cu încăpăţânarea şi lipsa de respect a patronatelor fabricilor de zahăr în negocierea contractului pe 2010”, ne-a precizat Vasile Pop Silaghi, vicepreşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Roman.

Impact social major

Potrivit unui comunicat al FSIA, protestatarii reclamă faptul că România încalcă acordurile cu Uniunea Europeană, iar neplata subvenţiei pe produs către cultivatorii de sfeclă de zahăr are repercursiuni sociale şi economice grave, putând conduce la închiderea fabricilor de zahăr.

De asemenea, reprezentanţii protestatarilor acuză Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) că tace şi îngroapă cu bună ştiinţă industria zahărului, cu toate că a emis ordinul în baza căruia cultivatorii au depus dosarele pentru primirea subvenţiei.

„Până la data de 31 decembrie 2009, cultivatorii de sfeclă de zahăr au depus cereri pentru subvenţia pe produs, aferentă anului 2009, în cuantum de 30 lei/tonă. În total vorbim de 21 milioane de lei. În mod normal, aceşti bani ar fi trebuit să se dea la sfârşitul lunii martie - începutul lui aprilie, când se înfiinţează culturile de sfeclă. Pentru campania din 2010 oamenii s-au bazat pe aceşti bani, iar acum li s-a spus că nu-i vor primi. Spre surprinderea noastră, ministrul Finanţelor a fost mai receptiv şi mai interesat să ne ajute, decât cel al Agriculturii. Spre deosebire de MADR, care ne-a spus că nu se poate face nimic, domnul Vlădescu ne-a cerut să-i prezentăm în scris situaţia şi cum s-a procedat în anii trecuţi. Acum credem că, în proporţie de 75 la sută, lucrurile s-ar putea rezolva. Convingerea noastră este aceea că reprezentanţii MADR, nu din cauză că nu ar cunoaşte situaţia, ci din lipsă de curaj nu solicită Guvernului cele necesare agriculturii”, ne-a declarat Dragoş Frumosu, preşedintele FSIA.

În prezent, pe teritoriul ţării noastre sunt cultivate 20.000 de hectare cu sfeclă de zahăr. Dacă producţia internă va dispărea complet, atunci România va fi obligată să cheltuiască anual pe importuri peste 50 milioane de euro.

În acest caz, preţul zahărului ar putea creşte cu până la 20 la sută, susţin unii specialişti. După aderarea la UE, România a primit o cotă de 110.000 tone de zahăr din sfeclă şi 329.000 de tone de zahăr produs din zahăr brut, în condiţiile în care consumul intern este de 550.000 tone.