POMICULTURA românească, în faţa DEZASTRULUI

Mărul de aur a îngheţat în floare!
Bunăoară, fermierul vasluian Bogdan Manea, administratorul SC Mărul de Aur SRL, are suficiente motive să fie necăjit. “În dimineaţa zilei de miercuri, 19 aprilie, între orele 2,00 – 6,00, în ferma pomicolă Crasna, s-a întregistrat o temperatură de minus 3 grade C. A doua zi am văzut dezastrul: din cele 65 ha de măr înflorit, mai bine de jumătate a fost calamitată, pe unele porţiuni în totalitate. De asemenea, am pierdut şi producţia de gutui şi de păr de pe 9 ha şi, respectiv, 3 ha. Cireşul îl am pe deal, dar şi acesta fost afectat de până la 20%”, ne-a declarat pomicultorul cu amărăciune în glas.
În livada de 130 hectare, (mare parte în sistem intensiv), ieri, (joi 20 aprilie) stratul de zăpadă a depăşit pe alocuri grosimea de cinci cm. Bogdan Manea s-a prezentat la primăria din Crasna şi la Direcţia Agricolă pentru a întocmi şi depune actele pentru dosarul de calamitate.

“Avem pierderi undeva la 90-95%!”
Lucian Mugurel Florea, administratorul Asociaţiei Pomicole Iteşti, din judeţul Bacău, era îngrijorat de starea plantaţiei pomicole. “Acum, încă nu ne dăm seama în ce măsură ne-au afectat episoadele de vreme severă cu aspect autentic de iarnă, însă o evaluare mai exactă o s-o facem săptămâna viitoare. La pomii fructiferi, florile fiind deschise, polenizarea nu se mai face, albina nu mai zboară; şi aşa când erau 2-3 grade aveam pierderi din cauza polenizării. Acuma vă daţi sema şi la viscolul ăsta păcătos, probabil că vor fi calamitaţi undeva la 90-95% cireşii, vişinii, prunii, perii, gutuii”, ne-a declarat fermierul.
Pomicultorul băcăuan a susţinut că în livadă predomină mărul, însă, din pricina vremii reci, a întârziat în dezvoltarea vegetativă. „Suntem oleacă mai în urmă cu timpul şi cu deschiderea florilor şi nu putem face nicio estimare acum. Nu ştim cum evoluează temperatura în următorele 2-3 zile. Dacă ar rămâne la stadiul de un grad-două, ar fi ok. Oricum, ANM a anunţat temperaturi scăzute şi chiar îngheţ la sol pentru sfârşitul de săptămână, sâmbătă-duminică”, a precizat liderul Asociaţiei Pomicole Iteşti care are şapte membri şi 100 de ha de livadă, în mare parte măr.

Un nou produs contra îngheţului!
Lucian Mugurel Florea a subliniat că fermierii asociaţiei au la dispoziţie câteva metode, dar nu ştiu cât sunt de eficiente, iar pe viscolul acesta nu au reuşit să aprindă niciun foc pentru a ridica temperatura în plantaţii. „Noi am mai dat în livadă cu nişte stimulatori pentru plante pe bază de: bor, calciu, magneziu pentru a întări niţel floarea. Până la această dată am efectuat patru tratamente. De astăzi (vineri 21 aprilie) vom implementa o nouă intervenţie cu un produs novator, pe bază de azot şi alte substanţe chimice experimentat pe platforma de cercetare a unei companii din Filipeşti, o localitate de lângă Iteşti”, a precizat pomicultorul.
Câteva detalii le-am aflat de la producător. „Produsul nostru promite, a fost aplicat cu doi ani în urmă la plantaţiile de cireş şi vişin în plină floare şi rezultatele au fost excepţionale. El combate îngheţul având la bază sistemul de dejivrare utilizat în aviaţie. (Jivraj - strat de gheaţă sau de chiciură care se depune la temperaturi joase pe avioane în timpul zborului n.r.). Formula este secretă, am folosit compoziţii chimice, materii prime prietenoase cu pomii, mai ales când sunt în floare şi nu se recomandă tratamentele. Doza de este 1 l/1000 l apă şi prin aplicarea produsului, practic, se formează o peliculă, un film care protejează plantaţia la îngheţ, având şi efect exotermic”, ne-a declarat Ioan Neculcea, administratorul firmei Romchim Protect, cea care produce această nouă soluţie tehnologică.

Metode contra îngheţurilor tardive
În privinţa măsurilor pe care trebuie să le ia fermierii în caz de îngheţ am vorbit cu Mihai Coman, directorul Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti - Mărăcineni, Argeş. “Sfârşitul lunii aprilie include riscuri şi pericole. Toată lumea este îngrijorată. Acum e mai periculos, sunt anunţate de Administraţia Naţională de Meorologie (ANM) nişte temperaturi de minus 2 şi minus 3 grade, care ne pun pe gânduri; sunt temperaturi care afectează atât florile, cât şi fructele legate de curând, fructele mici, în plantaţiile pomicole. La o temperatură de minus 3 grade se poate distruge tot, floarea de măr se duce la minus 1 - 1,5 grade C. Din istoricul nostru, pericolul poate veni oricând până la data de 1 mai. De aceea, această avertizare ne pune şi pe noi pe gânduri şi e bine că a venit pentru ca fermieri să poată declanşa metodele de apărare contra îngheţului”.
Potrivit specialistului, pentru a preveni efectul negativ al temperaturilor scăzute asupra florilor se aplică pe scară fumigaţia, cu perdele de fum, cum se face peste tot în lume, care poate să ridice temperatura cu o jumătate de grad, ceea ce este esenţial. Apoi, urmează încălzirea aerului din livadă, metoda ventilării aerului sau mărirea umidităţii aerului, cu sistem de irigare prin aspersiune peste plantaţie care pulverizând apa în atmosferă poate ridica temperatura aerului cu 2-4°C. “O asemenea instalaţie avem şi noi la Institut şi o vom declanşa la o plantaţie de piersic în noaptea de vineri spre sâmbătă, 21/22 aprilie”, ne-a declarat directorul Institutului Mărăcineni.

Respectarea zonării speciilor pomicole
Mihai Coman a insistat să aducă în discuţie zonarea speciilor pomicole în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi socio-economice ale României, o măsură de importanţă naţională. “Trebuie respectată zonarea pomiculturii făcută de Institutul Mărăcineni, împreună cu Institutul de Pedologie şi mai ales cu Admistrarea Naţională de Meteorologie, lucrare impozantă care s-a bazat pe date meteorologice asunate cu 50 de ani în urmă şi de la peste 100 de staţii meteo. Zonarea pomiculturii nu este o joacă, este o realitate pentru că se pot întâmpla astfel de cazuri care duc la faliment, la dezastru în sectorul pomicol”, ne-a declarat directorul general al Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti – Mărăcineni.