Gerul năprasnic dă bătăi de cap legumicultorilor

„Pentru legumicultură situaţia este foarte gravă, pentru că nu se pot pregăti răsadniţele, iar pentru ceea ce s-a semănat costurile de întreţinere se măresc. Trebuie să faci foc zilnic, ca să nu îngheţe plantele. Am o cultură de spanac pe 14 ari în solar care este compromisă în totalitate, pentru că nu am posibilitate să încălzesc o asemenea suprafaţă”, ne-a spus Maria Călugăr, legumicultor din Valea Largă, judeţul Mureş.

Încălzirea asigură doar menţinerea în viaţă a plantelor
La temperaturi foarte scăzute este nevoie de mult mai multă atenţie acordată încălzirii solariilor. Cu mari eforturi legumicultorii reuşesc să salveze plantele de la îngheţ, căci despre creştere corespunzătoare nu poate fi vorba. „Este foarte dificil pentru că încălzirea asigură doar menţinerea în viaţă a culturilor, acestea nu au condiţii de creştere. Atunci când afară avem -10 oC este nevoie de foc continuu, pentru a asigura cât de cât mediul propice plantelor, circa 15 oC  ziua şi noaptea, dar costurile se măresc evident”, a adăugat Maria Călugăr.

Gerul întârzie termenele de însămânţare şi de replantare în câmp a răsadurilor, iar unele culturi nu suportă amânare. „Este afectată varza timpurie, pentru că este în două frunze şi stagnează din cauza frigului. Condiţiile aprige ale vremii vor întârzia cu siguranţă termenele de însămânţare şi producere a răsadurilor. Roşiile, ardeiul şi restul legumelor ar fi trebuit semănate de circa zece zile, dar solul este îngheţat şi nu se poate lucra”, susţin legumicultorii.

Ovidiu Anca, legumicultor din zona Luduş, judeţul Mureş, aşteaptă zile în care „să curgă streaşina” pentru a putea pregăti pământul din solarii. „În această perioadă varza şi salata ar trebui scoase şi plantate în solarii, dar abia spre sfârşitul lunii vom reuşi. Trebuie să fie, timp de câteva zile, grade cu plus, zile în care să curgă streaşina, pentru a se putea încălzi pământul în solarii. Momentan nu putem planta roşii, castraveţi şi ardei, dar până la 10-15 martie sperăm să se remedieze situaţia”, ne-a spus acesta.

Preţurile fac diferenţa la împărţirea terenului
După ce anul trecut s-au înregistrat pierderi foarte mari în sectorul legumicol, producătorii au regândit planul culturilor, ţinând cont, în primul rând, de raportul costuri/preţ de valorificare.
„2011 a fost un an prost, din cauza preţurilor foarte mici. Am avut circa 3 ha de ardei gogoşari şi vinete, dar în acest an vom pune mai puţin. Avem 20 de ari de solarii în care vor fi roşii şi castraveţi, cât de timpuriu va fi posibil, şi circa 2 ha de ardei gogoşari şi vinete. Anul acesta reducem suprafaţa cultivată cu varză, de la 1 ha la 80 de ari, pentru că anul trecut nu am valorificat-o deloc. A fost un preţ de 20 de bani/kg, preţ care nu asigura nici plata oamenilor la recoltare. Varza a devenit o cultură riscantă. Fiind cea mai pretenţioasă şi costisitoare cultură, deoarece trebuie semănată la sfârşitul lui ianuarie şi necesită încălzire până în aprilie, atunci când trebuie resădită în câmp”, a explicat Maria Călugăr.