Una dintre multele probleme ale pomiculturii din România este starea învechită a plantaţiilor, urmată de lipsa posibilităţilor de finanţare a producătorilor români pentru înfiinţarea de plantaţii noi, performante.
Dacă România nu va beneficia de un program distinct de finanţare europeană în noul exerciţiu bugetar 2014-2020, starea pomiculturii româneşti se poate agrava.
Necesitatea unui subprogram de finanţare prin fonduri europene pentru sectorul pomicol în perioada 2014-2020 a fost subliniată în cadrul conferinţei Prodcom, organizată la începutul lunii noiembrie a.c. Evenimentul a marcat şi afilierea la Prodcom a Asociaţiei platformelor de colectare, depozitare şi distribuţie legume–fructe, proiect iniţiat de Camelia Şucu, proprietar al Pieţei de Gross Abundia din Bucureşti.
Producţii catastrofale în livezile româneşti
O parte importantă a discuţiilor a fost alocată prezentării problemelor sectorului pomicol, aflat în prezent într-o situaţie dificilă. Emil Farago, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Mere din Transilvania (APMT) a spus că una din explicaţiile pentru care sectorul pomicol din România a ajuns la starea actuală este şi faptul că pomicultorii nu au fost consolidaţi economic şi nu au beneficiat de un sprijin aparte pentru înfiinţarea de plantaţii pomicole. „Condiţiile de preaderare şi măsurile post-aderare nu au fost prietenoase cu pomicultorii, pentru a reuşi să-şi consolideze activitatea, în primul rând, pentru înfiinţarea de plantaţii pomicole. La acest moment, sunt înregistrate, teoretic, 130.000 ha de plantaţii pomicole în ţară, majoritatea cu vârsta peste 30-35 de ani. Cele care sunt active şi care pot să facă o producţie cât de cât competitivă se întind pe maxim 30-40.000 ha. Plantaţiile tinere, înfiinţate în ultimii 10 ani, ocupă maxim 5-6.000 de hectare. Starea plantaţiilor fiind în vârstă, aceasta determină rezultate aproape catastrofale pentru pomicultură: nu reuşim să facem nici cantitate, nici calitate”, a explicat Emil Farago starea actuală a pomiculturii din România.
În acest moment, potenţialul plantaţiilor din România este în declin total. Potrivit preşedintelui APMT, „plantaţiile noastre sunt depăşite atât ca tehnologie, cât şi ca vârstă. Se produce măr, dar se produce măr de industrie, nu măr de consum, într-o cantitate mare. Mărul de consum care se produce pe plantaţiile vechi, degeaba este gustos”.
Mai multe detalii despre acest subiect puteţi citi în revista Ferma – noiembrie 2013.