Autorităţile de la Chişinău susţin că străinii au acum o şansă unică să dezvolte afaceri în sectorul agro-alimentar al Moldovei. Experţii spus că solurile, tradiţiile seculare de prelucrare a pământului şi accesul la pieţe sunt principalele oportunităţi oferite de Republica Moldova.
„Acum este momentul cel mai potrivit pentru a investi în agricultura ţării noastre”, astfel i-a îndemnat recent Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, pe oamenii de afaceri străini reuniţi la un forum investiţional.
Domeniile ţintă pentru investiţii: procesarea şi irigarea
„Deşi este o ţară mică, Republica Moldova este un gigant agricol comparativ cu multe state europene. Or, puţine ţări se pot lăuda cu două milioane de hectare de teren agricol, dintre care 200.000 să fie ocupate de culturi multianuale”, a declarat optimist ministrul.
Potrivit acestuia, sectorul agrar al ţării are nevoie stringentă de investiţii, iar domeniile-ţintă sunt procesarea şi irigarea. „Exportăm materie primă, dar ar trebui să livrăm produse gata. Totodată, fără irigare nu putem avea o agricultură performantă”, a adăugat Bumacov.
Sigrid Giencke, expert la compania GFA Consulting Group GmbH din Germania, a spus că, deşi este mică, Moldova are o serie de puncte forte ce o fac atractivă pentru oameni de afaceri. „Aveţi soluri bogate şi climă favorabilă. La aceasta se adaugă lunga tradiţie de lucrare a pământului, faptul că statul este relativ stabil şi dispune de un potenţial mare de export al produselor agricole, precum cereale, vinuri şi fructe”, a punctat Sigrid Giencke, citat de adevărul.ro.
Fragmentarea terenurilor – principala problemă a investitorilor
În acelaşi timp, expertul german a vorbit şi despre probleme. „Fragmentarea terenurilor agricole şi a producţiei primare, care face dificilă asigurarea cu materie primă, împiedică atragerea de investiţii majore. La acestea se adaugă costurile mari de transport, productivitatea scăzută şi depopularea satelor”, a adăugat Giencke.
Christoph Weber, expert în cadrul unui proiect agricol, a declarat că, în condiţiile în care 95% din populaţia de la sate supraveţuieşte pe seama agriculturii, fragmentarea terenurilor nu este ceva rău.