Orzul de malţ a devenit valută forte

Perspectiva cultivării în plus faţă de cele 2,95 milioane de hectare de orz preconizate iniţial, inclusiv culturile de iarnă, ar reprezenta un impuls rar pentru o piaţă afectată de culturi de proastă calitate obţinute anul trecut în Australia şi Canada, şi de estimările pentru o recoltă europeană slabă în 2011.

Potrivit unei analize elaborate de Consiliul Canadian al Grâului (CWB), cel mai mare impact al secetei europene se va resimţit la orzul de primăvară, care este cultivat în principal pentru malţ. „Având în vedere că livrările globale de orz de bere de înaltă calitate sunt restrânse, orice deteriorare a calităţii malţului va susţine preţurile”, se arată în raportul respectiv.

Aceste observaţii au venit în contextul în care CWB estimează o creştere cu 22 de dolari canadieni pentru tona de orz de malţ, până la valoarea de 350 de dolari canadieni tona, cu aproape 100 de dolari canadieni mai mult decât se pot aştepta să obţină cultivatorii pe o tonă de grâu furajer.

Preţurile la orzul de malţ au explodat şi în Europa. La bursa de la Paris, o tonă era tranzacţionată luna aceasta la 335,25 euro, o creştere de 27 procente faţă de aprilie.

În Marea Britanie, preţurile au atins un nivel record, în urma achiziţiilor din partea producătorilor de bere, care au acceptat în sfârşit realitatea că seceta va avea un impact pe termen lung asupra aprovizionării cu orz de malţ. Cu toate acestea, puţine tranzacţii au fost înregistrate în ultimul tip în Uniunea Europeană, o piaţă care va rămâne volatilă până la momentul recoltei.