Guvernul a aprobat modificarea legii camerelor agricole „pentru fermieri”, dar fără consultarea şi acordul fermierilor

„Dacă modificările au ieşit aşa cum a vrut ministerul, practic, camerele nu sunt ale noastre”

Forma finală a modificărilor aprobate de Guvern, rămâne, astfel, necunoscută fermierilor. Reprezentanţii a unsprezece asociaţii profesionale reprezentative ale producătorilor agricoli au cerut ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, şi Primului Ministru al României,Victor Ponta, să fie consultaţi cu privire la modificările aduse legii camerelor agricole. Acesta lucru afost însă ignorat de reprezentanţii Ministerului Agriculturii, susţine preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, membru al Comitetului Naţional de Iniţiativă (CNI) pentru Camerele Agricole.

„Era foarte bună aşa cum era legea camerelor agricole, dar cei care au modificat-o au vrut s-o ia de la agricultori şi s-o dea la consiliile judeţene şi să-i dea şi puţin iz politic. Trebuia să rămână legea aşa cum a fost accpetată de către agricultori. Acum nu mai este a agricultorilor, care nici nu au fost consultaţi şi nici nu sunt de acord cu modficările. Au fost luate nişte prerogative importante pe care le aveau camerele agricole.

Dacă modificările au ieşit aşa cum a vrut ministerul, înseamnă că pur şi simplu vorbim singuri. În condiţiile astea, practic, camerele nu sunt ale noastre, nici nu ne mai interesează de ce le face şi pentru cine le face”, ne-a declarat Laurenţiu Baciu.

„Dacă nu au reintrodus atribuţiile camerelor agricole, atunci va fi problemă, dar nu pot să spun nimic până nu văd forma finală”, ne-a spus şi Claudiu Frânc, preşedintele FCBR şi membru al CNI.

Bugetul pentru înfiinţarea camerelor agricole nu a fost încă stabilit

Mai mult, preşedintele LAPAR afirmă că nici până acum ministrul Agriculturii nu a emis ordinul privind alocarea bugetului necesar organizării primelor alegeri pentru înfiinţarea camerelor agricole, deşi era obligat prin lege şi există chiar şi o hotărâre judecătorească definitivă şi executorie care îl obligă să emită ordinul pentru alocarea sumelor necesare înfiinţării camerelor agricole.

CNI a depus, în septembrie 2012, împotriva ministrului Agriculturii, o plângere în contencios administrativ pentru obstrucţionarea punerii în practică a Legii 283 şi a câştigat în Instanţă.

„Această ordonanţă vine peste o hotărâre judecătorească de care dânşii nu au ţinut cont şi conform căreia ministrul Agriculturii este obligat prin lege să dea ordinul de înfiinţare a camerelor agricole prin care să stabilească bugetul.

În data de 8 iunie anul acesta, ministrul Agriculturii a trimis la CNI o adresă prin care ne ruga să stabilim noi data alegerilor la camerele agricole, dar fără să vorbească nimic de buget. În sensul ăsta, noi am trimis o adresă prin care am rugat ministerul să dea o hotărâre să vedem prima dată bugetul care este alocat camerelor agricole, şi apoi să stabilim data alegerilor”, ne-a mai spus preşedintele LAPAR.

Ministrul Agriculturii: „Camerele agricole vor funcţiona, aşa cum au cerut fermierii şi cum se întâmplă şi în alte state membre, în interesul fermierilor şi vor fi conduse de fermieri”

„Camerele agricole vor funcţiona, aşa cum au cerut fermierii şi cum se întâmplă şi în alte state membre, în interesul fermierilor şi vor fi conduse de fermieri. Ele vor funcţiona ca organizaţii neguvernamentale, însă lupta este de a da utilitate publică pentru aceste camere agricole”, a declarat, recent, Daniel Constantin. Acesta a mai precizat că doreşte ca noile camere agricole să fie un instrument de lucru între Guvern şi fermieri, dar şi că funcţionalitatea camerelor agricole va depinde integral de fermieri, în funcţie de „cât de repede se vor organiza şi vor desemna conducerile acestora la nivel judeţean şi, după aceea, la nivel naţional”.

Cum vrea Ministerul Agriculturii camerele agricole?

La începutul lunii aprilie a.c. a fost promulgată legea de aprobare a OUG 57/2012 care amâna cu 8 luni, până în iunie 2013, data limită de organizare a alegerilor pentru înfiinţarea camerelor agricole.

Între timp, Ministerul Agriculturii a publicat un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Legii 283/2010 şi a Legii 122/2012 privind camerele agricole. Motivaţia: drepturi în plus pe care camerele agricole le vor primi prin statutul de utilitate publică, lipsa banilor în bugetul Ministerului Agriculturii pentru organizarea alegerilor (situaţie ce va fi rezolvată prin acordarea statutului de utilitate publică, se afirmă în nota de fundamentare a OUG), precum şi incapacitatea organizatorică a actualelor structuri.

Potrivit proiectului, Camerele agricole se vor numi Camere de consultanţă agricolă şi vor fi instituţii de utilitate publică, nu instituţii private de interes public.

O nouă definiţie este dată şi pentru fermier: „persoană fizică sau juridică care desfăşoară activităţi în agricultură şi dezvoltare rurală, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, turism rural şi agroturism”, în timp ce în Legea 122 fermierul este „persoană fizică/juridică ce deţine/administrează 1 ha teren în maximum 3 parcele a 3.000 mp fiecare, înscrise în registrele APIA (eligibile la plăţile directe pe hectar) şi Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA)”.

Colegiul Judeţean va avea tot 25 de membri, dar numai 8 locuri (faţă de 10) pentru reprezentanţii asociaţiilor profesionale. Vor fi câte 4 locuri (câte 1 în plus) pentru fermierii independenţi şi tinerii fermieri, pentru care vârsta creşte de la 30 la 35 ani. Nicicare nu vor mai avea nevoie de 25 de semnături de susţinere pentru a candida. Vor fi tot 2 locuri - patronate, 2 - sindicate, 2 - cooperative, 1 - proprietari păduri/composesorate, 1- unităţi cercetare/învăţământ agricol şi 1 - medici veterinari.
Mandatul aleşilor nu va mai fi de 5 ani, ci de 4 ani, respectiv de 1 an pentru primele organe de conducere.

Colegiul Camerei Agricole Naţionale va fi format din membrii Birourilor Permanente (BP) ale Colegiilor Judeţene şi 9 membri ai BP al Camerei Agricole Naţionale. Preşedintele va conduce şi Prezidiul şi BP, dar nu va mai fi demnitar public.

Schimbări în organizarea alegerilor

Comitetele Judeţene de Iniţiativă (CJI) vor fi constituite prin ordin al Prefectului, cu 11 membri: 1 - MADR, 1 - Inspectoratul silvic şi vânătoare, 1 - Instituţia prefectului, 1 - Asociaţia Comunelor din România şi 7 - forme asociative. Dacă sunt mai mult de 7 propuneri, aceştia vor fi desemnaţi prin tragere la sorţi de o comisie numită de prefect.

CJI îşi încep activitatea în 3 zile de la înfiinţare şi vor organiza primele alegeri în maxim 90 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi:
- în 10 zile de la numire - delimitează circumscripţiile electorale;
- în 20 de zile de la delimitarea circumscripţiilor - desemnează membrii comisiilor şi ai birourilor electorale;
- în 24 de ore de la finalizarea alegerilor - preiau de la comisiile electorale procesele-verbale cu rezultatele;

CJI vor soluţiona sesizările şi contestaţiile, vor valida alegerile şi vor publica rezultatele în maxim 10 zile de la alegeri. CJI se vor dizolva după validarea alegerilor pentru conducerea camerelor judeţene.

Secţiile de votare vor fi organizate în fiecare unitate administrativ-teritorială. Numărul de electori pe secţie va fi stabilit de CJI în baza listelor cu membrii camerelor agricole judeţene (?), nu pe baza listelor de la APIA, ocoalele silvice private şi ANPA. La propunerea CJI, prin ordin al Prefectului, vor fi stabilite numărul şi locul secţiilor de votare. Primarii vor fi responsabili de amenajarea secţiilor de vot. Listele electorale se afişează cu 45 de zile înainte de alegeri.

Personalul - preluat de la actualele Camere Agricole

Camerele agricole judeţene vor prelua, fără concurs, personalul actualelor Camere Agricole. Din personalul angajat vor fi desemnaţi directorii noilor camere agricole. Până la finalizarea preluării (maxim 120 zile de la validarea alegerilor), personalul va fi plătit din bugetul de stat. Cei care refuză să fie preluaţi pot solicita înscrierea în corpul de rezervă al funcţionarilor publici.
Noile camere agricole vor prelua şi patrimoniul actualelor camere şi vor beneficia, la cerere, de bunuri proprietate publică a statului atribuite în folosinţă gratuită pentru desfăşurarea activităţii.

Atribuţiile camerelor agricole - doar consultative

Atribuţiile camerelor agricole au fost reduse drastic faţă de Legea 122 şi vor fi doar de consultanţă şi formare profesională. A fost eliminată şi obligativitatea consultării de către autorităţile administraţiei publice privind programe de dezvoltare locală, implementarea unor industrii cu impact asupra exploataţiilor agricole şi scoaterea terenurilor din circuitul agricol.

Gheorghe Glăman: „Singura lor grijă era să schimbe legea pentru că le este frică de o cameră agricolă care în 3-4 ani de zile poate să devină o putere care să nu mai poată fi controlată de primar, de prefect”

„Singura lor grijă era să schimbe legea pentru că le este frică de o cameră agricolă care în 3-4 ani de zile poate să devină o putere care să nu mai poată fi controlată de primar, de prefect”, ne declara, în luna aprilie 2013, Gheorghe Glăman, preşedintele CNI.

„Dacă voiau să facă consultanţă agricolă, era mai bună legea care a fost. În forma asta, există doar comitete judeţene. La nivel naţional cine ştie cine va organiza: ministrul, primul ministru? Oricum, legea este scrisă cu picioarele, are chiar aspecte caragieleşti: e un articol care zice că se trage la sorţi. Dar de ce să nu joci şeptic sau barbut?”, mai spunea Glăman.

Claudiu Frânc: „Ne-au luat foarte mult din atribuţii. Vrem ca aceste camere să fie ale noastre, dacă nu, să se facă pentru funcţionarii publici şi rămânem în sistemul în care suntem acum”

„Părţile bune sunt că vor fi de utilitate publică, ceea ce permite să poată fi finanţate din bugetul de stat şi să preluăm în legalitate sediile actualelor camere agricole. Părţile rele sunt că ne-au luat foarte mult din atribuţii. Vrem ca aceste camere să fie ale noastre, dacă nu, să se facă pentru funcţionarii publici şi rămânem în sistemul în care suntem acum.Dacă vedem că nu se întâmplă nimic, vom continua demersurile la Bruxelles. Condiţia ca o măsură să poată fi finanţată în PAC următoare este să funcţioneze cel puţin şase luni de zile în anul precedent. Nu cred că ne permitem să pierdem bani pentru finanţarea camerelor agricole în perioada 2014-2020”, afirma, în luna martie 2013, Claudiu Frânc, preşedinte FCBR, membru CNI.