Cultivatorii au vândut tona de rapiţă cu 1.800 de lei pe piaţa din Ungaria, unde este folosită la fabricarea uleiului alimentar şi a biocombustibilului. Producţia medie obţinută de agricultorii din Alba de pe lanurile aurii a fost în această vară de 2,5 tone la hectar.
Rapiţa este o cultură profitabilă, iar producţia din acest an din Alba confirmă acest fapt pentru cei care au ales lanurile aurii în detrimental cullturilor tradiţionale de grâu, porumb şi cartof.
„Producţiile de rapiţă din acest an a fost şi de peste 3000 de kilograme pe hectar. Recolte bogate şi un profit pe măsură au obţinut unităţile care au investit în cantităţile de îngrăşăminte chimice necesare, dar şi în tratamentele fitosanitare”, a apreciat Ioan Stanciu, şeful Direcţiei Agricolă Alba.
2.000 lei - profitul la fiecare hectar cultivat
Producătorii spun că au investit pentru fiecare hectar cultivat cu rapiţă în jur de 2.500 lei. Un calcul simplu arată că un agricultor care a obţinut o producţie de 2,5 tone pe hectar are un profit de 2.000 lei, în condiţiile în care tona de rapiţă se vinde pe piaţa externă cu 1.800 de lei.
Cele mai mari suprafeţe cultivate cu rapiţă au fost în zonele Sebeş, Vinţu de Jos şi Galda de Jos. Unul dintre cultivatorii importanţi din Alba este Asociaţia Agricolă „Vinţana“, din comuna Vinţu de Jos.
Recolta are destinaţia stabilită
„Producţia de rapiţă a fost una bună anul acesta. Media pe hectar a fost de 3.000 de kilograme. A fost un an în care a ieşit şi un profit bun din recolta rapiţă. Iniţial am estimat că vom avea o producţie de 2,5 tone pe hectar”, a apreciat Nicolae Nemeş, administratorul Asociaţiei Agricole „Vinţana”.
Cultivatorii au spus că este cultura care se recoltează prima dată şi are desfacerea asigurată. Practic, ofertele de la fabricile care industrializează produsul, cele de ulei sau producătorii de biodiesel, vin întotdeauna înainte de recoltă.
„După recoltare am mai aşteptat puţin să se mai stabilească preţul. E drept că noi am livrat-o la firme româneşti de profil, care în final o exportă în Ungaria. Au vândut aproape 300 de tone la preţul de 460 de euro pe tonă”, a completat Nicolae Nemeş.
Un alt producător de rapiţă din Alba, Asociaţia Agricolă Frăţia 92 Lancrăm, a cultivat în acest an 53 de hectare cu rapiţă . Producţia medie obţinută de agricultor a fost de 2,5 tone la hectar. „Am avut o parcelă de pe care producţia de rapiţă a fost de 3,9 tone la hectar. Este un teren de luncă, unde de obicei cultivăm legume, care are un grad de fertilitate ridicat”, a puncat Aurel Zbucea, administratorul asociaţiei agricole din Lancrăm.
Cu toate că ar fi avut ocazia să-şi valorifice producţia pe piaţa din Ungaria, la un preţ de aproape 1.900 de lei pe tona de rapiţă, producătoru a preferat să o furnizeze pe piaţa internă, din motive de siguranţă.
„Oferta venită din Ungaria era foarte generoasă, numai că plata nu se făcea pe loc şi nu am avut încredere. Am preferat să o dau la Fabrica de ulei din Slobozia, e drept la un preţ mai mic de doar 1.700 de lei pe tonă”, a argumentat cultivatorul din Lancrăm.
În ţară preţul se calculează după valoarea Bursei de la Paris, din care se scade cheltuiala cu transportul.
Suprafeţele cultivate cu rapiţă au crescut de zece ori
În Alba au fost cultivate în acest an cu rapiţă 1.230 de hectare. Producţia totală din acest an s-a ridicat la 2923 de tone. „Cea mai mare parte a producţiei de rapiţă obţinută de producătorii din Alba în această vară a ajuns pe piaţa din Ungaria. Preţul la care s-a vândut a fost de 1.800 de lei pentru fiecare tonă, unul bun din punctul meu de vedere”, a declarat şeful Direcţiei Agricole Alba.
Suprafaţa lanurilor aurii a crescut în ultimii ani în Alba de peste zece ori, după ce agricultorii au renunţat treptat la la culturile tradiţionale de grâu, porumb şi cartof în favoarea rapiţei.
Specialiştii în agricultură susţin că spre deosebire de alte culturi, rapiţa are nevoie de tratamente fitosanitare costisitoare împotriva bolilor şi dăunătorilor. Un dezavantaj ar fi că sărăceşte solul în substanţe nutritive şi apă. În schimb, se bucură de mare căutare pe piaţa externă, unde este folosită pentru fabricarea combustibilului biodisel.
Sursa: adevărul.ro