Noul tip de control APIA a fost inițiat cu mare dificultate anul trecut, odată cu intrarea noii politici agricole comune, este vorba despre monitorizare. Anul acesta, APIA a delegat acest control către o firmă.
Pentru campania anului de cerere 2024, numărul maxim al fermierilor ce vor fi controlați prin monitorizare este de 750.000.
Potrivit Ghidului APIA, scopul controlului prin monitorizare este de a verifica condiţiile de eligibilitate a parcelelor agricole în vederea gestionării corespunzătoare a cererilor de sprijin depuse de fermieri.
Obiectivul controlului prin monitorizare este de a obține o asigurare rezonabilă referitoare la autorizarea (realizarea controalelor pe teren prin monitorizare) corespunzătoare a cererilor pentru măsurile/schemele de sprijin/ecoschemele aferente anului de cerere 2024.
Controlul prin monitorizare se realizează la nivelul întregii țări, pentru toate parcelele monitorizabile pentru care s-a depus cerere de plată.
Pentru fiecare parcelă monitorizabilă a fermierilor se verifică localizarea, eligibilitatea suprafeței declarate, categoria de folosință a terenului, tipul culturii agricole, suprafețe care nu au utilizare agricolă, etc.
Astfel pentru fiecare parcelă declarată în solicitarea de sprijin se vor verifica cel puţin:
• Detectarea caracteristicilor neeligibile (vegetație forestieră, iazuri, clădiri, etc.) şi determinarea suprafeţei eligibile pentru schemele de suprafață prevăzute în Ordinul MADR nr. 125/2024 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, a documentelor justificative, și a condiţiilor pentru implementarea intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanţate din
Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat, începând cu anul de cerere 2024;
• Utilizarea terenului (categoria de folosință a terenului TA, PP, CP, etc);
• Tipul culturilor agricole (în conformitate cu Anexa 1 - Culturi, coduri de culturi, intervenții şi măsuri de sprijin aplicabile conform Ordin MADR nr. 127/2024 privind aprobarea formularului-tip al cererii de plată pentru anul 2024) ;
• Verificarea respectării normelor privind condiționalitatea.
Astfel prin Ordinul M.A.D.R. nr. 125/2024 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, a documentelor justificative și a condiţiilor pentru implementarea intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, au fost stabilite condițiile concrete pentru anul de cerere 2024, care la art.10, prevede următoarele:
➢ La depunerea cererii de plată, fermierul identifică parcelele agricole utilizate prin declararea, localizarea și delimitarea în cadrul blocului fizic a acestora și a elementelor neproductive eligibile, utilizând aplicația electronică GIS, pusă la dispoziție de către APIA, care permite prelucrarea datelor spaţiale şi alfanumerice privind suprafeţele declarate.
➢ Suprafața declarată a parcelei și a elementelor neproductive solicitate la plată este suprafața rezultată în urma procesului de digitizare a parcelei în aplicația electronică GIS pusă la dispoziție de către APIA, în conformitate cu documentele care fac dovada utilizării terenului agricol. Excepție fac cazurile în care pe parcela digitizată se regăsesc suprafețe neagricole mai mici de 100 de metri pătrați, dar care însumate depășesc 100 de metri pătrați. Suprafața digitizată a parcelei poate fi diferită față de suprafața declarată în limita toleranței, calculată în aplicația electronică GIS, de 0,75 m x perimetrul parcelei digitizate, dar nu mai mare de 1 ha.
➢ În cazul în care în urma tuturor controalelor administrative sau la fața locului se constată că parcela nu respectă nu îndeplineşte cerinţele de identificare de la primul aliniat nu se acordă plăți pentru suprafețele identificate eronat.
Pentru a beneficia de acordarea ajutorului financiar solicitat în cererile de sprijin, fermierii trebuie să identifice, să declare, să delimiteze și să localizeze parcelele agricole în aplicația electronică GIS pusă la dispoziție de către APIA (IPA online) care permite prelucrarea datelor spațiale și alfanumerice privind suprafețele declarate.
În conformitate cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare nr. 1173/2022 de stabilire a normelor de aplicare ale Regulamentului (UE) nr. 2116/2021 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control din cadrul politicii agricole comune, cu modificările și completările ulterioare, APIA a instituit un sistem de monitorizare a suprafețelor care este utilizat pentru stabilirea eligibilității parcelelor agricole, observarea, urmărirea și evaluarea activităților și practicilor agricole desfășurate pe acestea și care care fac obiectul declarației pe suprafață.
Prin urmare “monitorizarea parcelelor agricole” reprezintă o procedură de observare, de urmărire și de evaluare regulată și sistematică a tuturor criteriilor de eligibilitate, angajamentelor sau altor obligații care pot fi monitorizate cu ajutorul datelor obținute de la sateliții Sentinel ai programului Copernicus sau al altor date cu valoare cel puțin echivalentă, în decursul unei perioade de timp care să permită, atunci când este necesar, activități de urmărire adecvate pentru a se ajunge la o concluzie cu privire la eligibilitatea ajutorului sau a sprijinului solicitat.
Pentru o corectă gestionare și o verificare eficientă a corectitudinii și caracterului complet al informațiilor furnizate în cererile de ajutor, cât și pentru a asigura respectarea criteriilor de eligibilitate și a altor obligații, în conformitate cu Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2116/2021, Regulamentul de punere în aplicare (CE) nr. 1173/2022, cu modificările și completările ulterioare, oroborat cu documentele de lucru emise de DG AGRI – JRC, APIA a decis să folosească pentru controlul cererilor de sprijin depuse de fermieri, controlul prin monitorizare și controlul clasic pe teren pentru verificarea unor măsuri specifice/condițiilor minime/angajamentelor și/sau a standardelor de condiționalitate, în vederea acordării plăților conform legislației comunitare și naționale în vigoare.
Pentru a asigura nivelul minim de încredere şi reprezentativitate, vor fi controlate, pe imaginile satelitare obținute de la sateliții Sentinel ai programului Copernicus, toate parcelele fermierilor declarate în anul de cerere 2024, indiferent dacă sunt solicitate sau nu la plată.
De fapt prin controlul prin monitorizare CbM (Checks by Monitoring) pe baza imaginilor satelitare provenite de la sateliții Sentinel 1 și 2 ai programului Copernicus, printr-un algoritm de inteligență artificială prin generarea de markeri relevanți și utilizarea de tehnici de “Machine Learning”, în combinație cu informațiile conținute în declarațiile fermierilor, se identifică categoria de folosință a terenului, tipul culturii agricole, stadiul lucrărilor minime efectuate: arat / însămânțat, data de răsărire, cosit / pășunat, recoltat, suprafețe incendiate, suprafețe inundate, suprafețe care nu au utilizare agricolă în interiorul parcelelor de referință, etc.
Practic procesul de monitorizare presupune identificarea categoriei de folosință a terenului și a culturilor aferente parcelelor agricole prin tehnici de interpretare și clasificare automată. Controlul prin monitorizare (CbM) introduce conceptul de Feature of Interest (FOI) - "unitate/zonă de interes” pentru a trata aspectul spațial al fenomenelor bio-fizice pe Pământ, fiind de fapt „spațiul” ocupat de obiectul fizic observabil sau „amprenta” sa spațială. În contextul PAC, FOI coincide adesea cu unitatea de exploatare agricolă (cultură unică sau utilizare particulară a terenului, o acoperire agricolă omogenă).
Ca suport pentru interpretarea vizuală a imaginilor satelitare de tip Sentinel, APIA își va realiza propria bază de date care va cuprinde tipurile reprezentative de culturi aferente întregii țări, în conformitate cu o Notă de serviciu ce va fi emisă în vederea realizării fotografiilor cu geolocație
pentru eșantioanele de culturi necesare unei asigurări interne a calității implementării sistemului de monitorizare a suprafețelor agricole.
Astfel vor fi realizate și pentru anul de cerere 2024 fotografii geoetichetate atât în cadrul controlului prin monitorizare pentru acțiunea de colectare a eșantioanelor de culturi cât și în cadrul controlului pe teren la fața locului pentru verificarea cerințelor specifice de bază și/sau de condiționalitate.
Având în vedere frecvența ridicată cu care sateliții Sentinel 1 (doi sateliți radar aflați pe orbită polară care trimit un semnal cu microunde către Pământ și măsoară semnalul care revine, fără ca acesta să fie perturbat de prezența norilor fizici) și Sentinel 2 (doi sateliți aflați în orbită polară care măsoară lumina vizibilă și lumina infraroșie reflectată de Pământ pe 13 lungimi de undă diferite) colectează imagini, procesarea automatizată a seriilor cronologice de date de-a lungul perioadei de vegetație face posibilă identificarea culturilor și monitorizarea anumitor practici agricole desfășurate pe parcelele agricole.
Astfel controalele prin monitorizare combină datele obținute la fiecare cinci zile de la sateliții Sentinel 1 și 2 cu informațiile prezentate de fermieri în cererile lor, iar prin intermediul învățării automate se vor obține informații privind tipurile de culturi și activitatea agricolă de pe toate parcelele declarate/exploatațiile agricole pentru fiecare schemă de ajutor şi pe baza acestora se vor evalua parcelele agricole utilizând un sistem de semaforizare.
Prin urmare monitorizarea este o procedură de observare, de urmărire și de evaluare regulată și sistematică a tuturor criteriilor de eligibilitate, angajamentelor sau altor obligații care pot fi monitorizate cu ajutorul datelor obținute de la sateliții Sentinel ai programului Copernicus sau al altor date cu valoare cel puțin echivalentă, în decursul unei perioade de timp care să permită, atunci când este necesar, activități de urmărire adecvate pentru a se ajunge la o concluzie cu privire la eligibilitatea ajutorului sau a sprijinului solicitat.
Controlul prin monitorizare, parte componentă a sistemului de monitorizare a suprafeţelor, se aplică tuturor cererilor de ajutor pentru intervenţiile bazate pe suprafaţă din cadrul IACS care pot fi monitorizate utilizând date satelitare obţinute cu ajutorul sateliţilor Sentinel din cadrul programului Copernicus sau alte date cu o valoare cel puţin echivalentă.
Pentru anul 2024 APIA a decis delegarea controlului prin monitorizare către un prestator. Prestatorul îşi desfăşoară activitatea pe baza contractelor subsecvente în cadrul unui acord cadru şi are responsabilitatea efectuării controlului prin monitorizare şi a livrării rezultatelor acestuia.
Informații obținute de Agroinfo de la APIA.