KWS+
Reclama header after big part 2

TRADIȚII ROMÂNEȘTI DE CRĂCIUN!

Publicat: 24 decembrie 2020 - 09:29
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

TRADIȚII DIN FIECARE ZONĂ. Colindele de Crăciun, cântece de stea, vicleimul, plugușorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măști (țurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluții, călușerii) și alte obiceiuri și tradiții pe care românii noștri, cei din satele din România, le păstrează și acum cu sfințenie.

Ardeal

În seara de 24 decembrie, până după miezul nopţii şi în unele locuri până la ziua, cete de copii merg din casă în casă cu colinda: Moș-Ajunul, Bună-dimineaţa, Colindișul sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun.

În unele părţi din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc pițerei sau pizerei. După credinţa populară, ei sunt purtători de noroc şi fericire. Colindele copiilor sunt scurte şi au menirea de a ura belşug gazdelor care îi aşteaptă cu mesele întinse şi de a le vesti sărbătoarea Naşterii Mântuitorului.

craciun-colaci-doi_b

Tot în Transilvania se obişnuieşte ca în noaptea de Crăciun, la un semn al diacului, mirenii să arunce cu boabe de porumb strigând: „Rod în cucuruzi!”.

Maramureş

Maramureşul este foarte bogat în obiceiuri şi de tradiţii de sărbători, mai ales în preajma Crăciunului. Astfel, cu o zi înainte de Crăciun, sătenii pun într-o găleată cu apă o potcoavă. Primul va bea gospodarul, apoi o va da vitelor, pentru că acestea să fie tari ca fierul. Găinilor li se va da de mâncare din ciur sau sita, ca în anii următori să facă ouă mai multe. Ciobanii aşază sub pragul casei un drob de sare învelit, pe care îl lasă în acel loc până la „Alesul oilor”. Atunci îl scot, îl macină şi îl amestecă cu tărâţe, după care îl dau oilor pentru ca turma să sporească.

Hornurile se curață, iar funinginea se pune la rădăcina pomilor, pentru a avea un rod mai bogat. În Ajun, în Maramureş grajdurile se ung cu usturoi, pentru a alunga strigoii şi duhurile necurate.

craciun-coperta-2019_b

Tot în Ajunul Crăciunului, în satele din Maramureş, primii care pleacă la colindat sunt copiii. Cu trăistuţele la gât, aceştia merg pe la case ca să anunţe marele eveniment care se va produce, iar în schimbul colindei lor se obișnuiește să se ofere colaci, nuci, mere.

Se umblă cu „Steaua” sau cu „Capra” al cărei joc (omorârea, bocirea, înmormântarea, învierea) la origine, a fost o ceremonie gravă. Copiii îşi confecţionează din timp obiectele necesare, improvizând cu ce găsesc prin sertarele mamelor, mai ales că „steaua” cu care se merge la colindat trebuie să fie neapărat strălucitoare, iar „capra”, cât mai înzorzonata şi gălăgioasă.

„Vicliemul” sau „Irozii” țin de datina prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban, şi este specifică Maramureşului.

În unele sate, de la Crăciun până la Anul Nou, pot fi văzuţi irozii în grupuri formate din personaje biblice: craii Baltazar, Gaspar şi Melchior, Irod împărat, preotul Ozia, îngerul şi ciobanul. Această datină este, de fapt, o formă de teatru popular care se remarcă prin seriozitatea temei tratate precum şi prin vestimentaţia şocantă şi atrăgătoare.

În dimineaţa de Crăciun, în Maramureş, se zice că e bine să ne spălăm pe față cu apă curgătoare, luată anume dintr-o vale, în care punem şi o monedă de argint pentru ca tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de bube şi beteşuguri, care vor merge pe vale în jos.
Din seara de Crăciun, până la Anul Nou, fetele care doresc să-şi cunoască viitorul lor ursit iau puţină mâncare şi o pun într-o ulcică. Apoi, în seara de Anul Nou, înconjoară casa de nouă ori, iar a noua oară, uitându-se pe fereastră, îl văd pe cel sortit mâncând din ulcică.

În zonele Făgăraş şi Mureş este obiceiul ca de Anul Nou să se pună pe masa 12 farfurii sub care se ascund diferite obiecte. Fete şi feciori sau perechi de fete şi feciori intră pe rând în casă şi întorc fiecare dintre ei câte o farfurie şi ce se află sub farfurie le arată că aşa le va fi ursitul(a) sau că aşa le va fi norocul dacă se vor căsători: oglinda = mândrie; paharul de ţuică = băutor; pâinea = bogăţie; cărbunele = negru la suflet; sarea = sărăcie; creionul = domn; bani = avuţie. Se face haz de aceste preziceri.

Bucovina

În Bucovina, Crăciunul este sărbătoarea care se păstrează, poate, mai mult decât în alte părţi, fără mari abateri de la tradiţie. În preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate prin sat, deoarece se consideră că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă.

În ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furcă de tors sau să introducă o piatră în cuptor, crezând că îndepărtează, în acest fel, şerpii din preajma gospodăriei.

În dimineaţa aceleiaşi zile se obişnuia, până de curând, ca femeia să iasă afară, cu mâinile pline de aluat, să meargă în livadă şi să atingă fiecare pom zicând: „cum sunt mâinile mele pline cu aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod la anul”.
În Bucovina, colindatul este nu numai o datină ci, prin modul de organizare, a devenit o adevărată instituţie, cu legi şi reguli specifice. Copiii şi tinerii se întrunesc, din timp, în grupuri de câte 6 persoane, pentru alcătuirea viitoarelor cete, selecţia făcându-se în funcţie de categoria socială, afinităţile personale, calităţile morale sau gradele de rudenie.

Tot din timp se alege şi conducătorul cetei – numit vătaf, calfa sau turc – ce trebuie să fie un bun organizator, să aibă autoritate asupra tinerilor, să aibă o conduită morală ireproşabilă şi să fie un bun dansator.

Poate cel mai important moment în derularea sărbătorii Crăciunului este seara de ajun, atunci când se pregăteşte o masă specială numită „masa de ajun” şi încep colindele.

craciun-colinda-2019_b

Pregătirea mesei de ajun începea în primele ore ale dimineţii, când gospodinele coceau colacii. Colacii Crăciunului se făceau în formă de 8 şi se păstrau până primăvara când se afumau şi se tămâiau boii şi plugul înainte de pornitul la arăt, apoi colacii erau mâncaţi de plugari în ţărână.

Tot acum erau preparate douăsprezece feluri de mâncare de post (grâu pişat şi fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, borş de bureţi, fasole fiartă şi „sleită” etc), precum şi mâncăruri din pește. Bucatele erau aşezate pe masa din „casa cea mare”, după ce pe aceasta se aşternea cea mai frumoasă faţă de masă.

Uneori, sub faţă de masă se punea fan. Peste masă se petrecea un fir de strămătura roşie, legat sub formă de cruce, iar pe colţurile mesei se aşezau măciulii de usturoi. În mijlocul mesei se aşeza un colac rotund, iar în jurul său se ordonau douăsprezece farfurii în care se aflau cele douăsprezece feluri de mâncare. Seara, după trecerea preotului cu icoană, întreaga familie se primenea şi se aşeză la această masă.

Cina avea un caracter ritual, înainte de a se aşeza la masă, toţi membrii familiei îngenuncheau pentru rugăciune, după care capul familiei invoca spiritele morţilor, ce erau invitate să participe la ospăţ, şi hrănea simbolic vitele din gospodărie, chemându-le pe nume şi aruncând peste cap câte puţin din cele douăsprezece feluri de mâncare.

craciun-masa-2019_b

Familia se aşeza şi se ridica în acelaşi timp de la masă, în semn de deplină înţelegere şi unitate. Există interdicţia de a se consuma în întregime cele douăsprezece feluri de mâncare, resturile fiind păstrate pe masă până la Bobotează, când sunt puse în hrana animalelor sau erau aşezate într-o farfurie în fereastră, alături de un pahar cu apă, pentru spiritele morţilor.

Obiceiul mesei de Ajun, ce are înţelesuri profunde şi definitorii pentru lumea rurală tradiţională, formată din plugari şi păstori, se mai păstrează, izolat, în satele de munte din Bucovina. Colindatul, însă, moment culminant al Crăciunului, s-a păstrat cu multă acurateţe în majoritatea comunităţilor bucovinene. Datina este deschisă de către copii, care, în jurul prânzului, în grupuri mici, încep colindul, trecând, pe rând, pe la toate casele. În trecut, micii colindători, înainte de a pleca să vestească Naşterea lui Iisus, se strângeau în cete pentru a-şi cere iertare unii de la alţii.

Odată cu lăsarea întunericului, satele sunt animate de colindele cetelor de flăcăi care străbat uliţele, de la un capăt la altul al satului, pe întreg parcursul nopţii. Tinerii se îmbrăca şi astăzi în costume de iarnă tradiţionale, cu sumane sau cojoace, şi au căciulile împodobite cu mirt şi muscate. Şeful cetei are căciula împodobită cu panglici multicolore, ca semn distinctiv.
Până către mijlocul secolului al XX-lea, acompaniamentul colindătorilor se realiza doar cu fluierul şi ciurul pentru că mai târziu să se generalizeze acompaniamentul cu fanfara sau cu instrumente muzicale moderne.

În unele localităţi, concomitent cu cetele de colindători se deplasează cetele de mascaţi – „babe şi moşnegi” – care prin joc, gesturi şi dialog transmit, în viziune proprie, principiul fertilităţii, ca un preambul al Anului Nou.

Moldova

În Moldova se zice că spre Crăciun se pun din toate mâncărurile într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, dar nu trebuie nimeni să guste din mâncare, căci noaptea vine ursitorul, degusta şi atunci îl vezi prin fereastră.

Păgânii credeau că grânele au un spirit pe care, de obicei, îl identificau cu un animal, astfel se explică o serie de credinţei şi superstiţii. De exemplu, în Bucovina şi în Moldova, din turtele făcute de Crăciun se păstrează până primăvara când sunt puse între coarnele vitelor când pornesc la arăt. Se spune că aceşti colaci, care se fac de Crăciun, trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Lună.

craciun-colaci-2019_b

În Botoşani nu se dă nimic din casă în ziua de Ajun, nici gunoiul nu se aruncă din casă; nu se împrumută nimic. În ajunul Crăciunului şi al Bobotezei, se ia din toate mâncărurile de deasupra: grâu, găluşte etc., iar apoi şi două plăcinte, una o dai întâi argatului care e la vite, dar trebuie să fie mâncăcios, ca apoi mănâncă bine vitele peste an şi cealaltă o rupi în bucăţele s-o dumici în mâncarea vitelor. Când le dai să mănânce zici: „Cinaţi sănătos ca şi noi cinăm”.

Mai există o tradiţie, să se pună sub faţa de masă fân, şi de toate seminţele ca să rodească, apoi să le dea la vite, şi mai ales la vaci, ca să nu le poată strica nimeni.

În unele zone, în seara de Ajun se pune sub faţa de masă coasă, ca să fie toţi sănătoşi, iar sub picioare toporul; alţii stau pe topor, ca să fie sănătoşi şi tari peste an ca fierul. Sub masă pun cofa cu apă, să le meargă bine la vite.

Pe la sate mai există credinţa că în noaptea de Crăciun animalele ar vorbi. Sătenii se tem că nu cumva să le audă că acesta ar fi semn rău.


Vizualizat: 524 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Alte articole in aceasta categorie

OILE ÎNECATE ÎN PORTUL MIDIA, GĂSITE DUPĂ UN AN ÎNGROPATE LA TULCEA!

OILE ÎNECATE ÎN PORTUL MIDIA, GĂSITE DUPĂ UN AN ÎNGROPATE LA TULCEA!

22 ianuarie 2021 - 11:58

ANCHETĂ. Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Tulcea a suspendat activitatea singurului incinerator de animale din judeţ, în urma unor suspiciuni că ovinele înecate în urmă cu peste un an în Portul Midia au fost îngropate în loc să fie incinerate, şi a amendat proprietarul acestuia cu 1.200 de lei din cauza neconformităţilor constatate, miercuri, în timpul unui control. Procurorii anchetează cazul și au emis mandate de percheziție.

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 22 - 28 Ianuarie 2021!

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 22 - 28 Ianuarie 2021!

22 ianuarie 2021 - 11:15

Caracteristici meteorologice. Pe ansamblu, perioada se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod normal, în cea mai mare parte a țării.

ȘEFUL APIA: ANUNȚ DESPRE PLATA AJUTORULUI COVID-19 PENTRU FERMIERI!

ȘEFUL APIA: ANUNȚ DESPRE PLATA AJUTORULUI COVID-19 PENTRU FERMIERI!

22 ianuarie 2021 - 08:58

AJUTOARE EXCEPȚIONALE FERMIERI. Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, anunță că toți fermierii, crescătorii de animale, eligibili pentru plata ajutorului Covid-19 și-au primit integral sumele cuvenite.

JUDEȚUL CU FERMIERI MARI! 86,2% DIN TOTAL SUPRAFAȚĂ SOLICITATĂ LA PLATA APIA SUNT FERME de PESTE 50 HA!

JUDEȚUL CU FERMIERI MARI! 86,2% DIN TOTAL SUPRAFAȚĂ SOLICITATĂ LA PLATA APIA SUNT FERME de PESTE 50 HA!

22 ianuarie 2021 - 08:18

SUBVENȚIA APIA PE HECTAR. Suprafața aferentă cererilor de plată de peste 50 ha reprezintă 86,2% din totalul suprafeței declarate în județul nostru, declară directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Ialomița, Virgil Dorobanțu. Este județul cu fermieri mari, unde terenurile sunt comasate.

SUBVENȚII APIA DE 1.000 DE EURO/FAMILIE!

SUBVENȚII APIA DE 1.000 DE EURO/FAMILIE!

22 ianuarie 2021 - 07:36

PLĂȚI ÎN AGRICULTURĂ. Dacă sumele plătite prin APIA le raportăm la numărul de locuitori ai județului Covasna de aproximativ 200.000 loc. revine suma de 325 euro /cap de locuitor, respectiv aproximativ 1000 euro / familie, spune directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Covasna, Marius Popică.

ANUNȚUL UNUI DIRECTOR APIA DESPRE PLATA SPRIJINULUI CUPLAT, SUBVENȚIA MARE!

ANUNȚUL UNUI DIRECTOR APIA DESPRE PLATA SPRIJINULUI CUPLAT, SUBVENȚIA MARE!

22 ianuarie 2021 - 07:15

SUBVENȚIILE APIA CELE MAI RÂVNITE. Numărul de animale pentru care crescătorii solicită sprijin cuplat zootehnic aproape că s-a triplat în 2020, spune directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Covasna, Marius Popică. Aceeași situație și-n cazul sprijinului cuplat vegetal, a crescut numărul de hectare pentru care se cere această subvenție.

MESAJUL ȘEFULUI APIA PENTRU FERMIERI!

MESAJUL ȘEFULUI APIA PENTRU FERMIERI!

22 ianuarie 2021 - 06:34

PLATA SUBVENȚIILOR APIA ÎN ANUL 2021! Toți fermierii eligibili pentru plata ajutoarelor excepționale Covid-19 au primit integral banii până la această dată, le transmite directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, fermierilor români, într-un mesaj publicat de revista APIA.

PROGRAM DE SPRIJIN PENTRU FERMIERI CARE SE VA DERULA TIMP DE 10 ANI!

PROGRAM DE SPRIJIN PENTRU FERMIERI CARE SE VA DERULA TIMP DE 10 ANI!

21 ianuarie 2021 - 21:11

SPRIJIN AGRICULTURĂ. Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, a anunțat astăzi, 21 ianuarie 2021, la Craiova că sunt fonduri disponibile pentru un program de sprijin în agricultură, axat pe combaterea deșertificării și pe împădurire.

DECIZIE GUVERN! FERMIERII SUNT PE LISTĂ!

DECIZIE GUVERN! FERMIERII SUNT PE LISTĂ!

21 ianuarie 2021 - 20:46

OFICIAL! Guvernul a stabilit miercuri, 20 ianuarie 2021, prin hotărârea de modificare a HG 1.031/2020, privind aprobarea Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în România, că fermierii, lucrătorii din agricultură şi din industria alimentară de alimente esenţiale intră în etapa 2 a Campaniei de vaccinare împotriva Covid 19, care se desfășoară în prezent.

MINISTRUL OROS: PREGĂTIM UN NOU AJUTOR DE MINIMIS!

MINISTRUL OROS: PREGĂTIM UN NOU AJUTOR DE MINIMIS!

21 ianuarie 2021 - 18:50

O NOUĂ SUBVENȚIE PENTRU FERMIERII ROMÂNI! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat miercuri, 20 ianuarie 2021, că anul acesta va fi lansat un nou program de ajutor de minimis pentru fermierii români.

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Cel mai rapid tractor din lume! #JCB

Cel mai rapid tractor din lume! #JCB

Asa arata cel mai rapid tractor din lume! JCB a stabilit cu acest Fastrac din seria 8000 modificat recordul mondial de viteza pentru un tractor. Se intampla in iunie pe un circuit din Marea Britanie, unde acest tractor a atins viteza de 166,7 km/h! La Agritechnica, a fost una dintre atractii... #JCB#NHR#DLG#AGRITECHNICA

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

Bancul zilei

Gospodina

Gospodina
E rău atunci când soţia nu ştie să gătească... Detalii