KWS+
Reclama header after big part 2
AGRICOVER

TRADIȚII ROMÂNEȘTI DE CRĂCIUN!

Publicat: 24 decembrie 2020 - 09:29
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

TRADIȚII DIN FIECARE ZONĂ. Colindele de Crăciun, cântece de stea, vicleimul, plugușorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măști (țurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluții, călușerii) și alte obiceiuri și tradiții pe care românii noștri, cei din satele din România, le păstrează și acum cu sfințenie.

Ardeal

În seara de 24 decembrie, până după miezul nopţii şi în unele locuri până la ziua, cete de copii merg din casă în casă cu colinda: Moș-Ajunul, Bună-dimineaţa, Colindișul sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun.

În unele părţi din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc pițerei sau pizerei. După credinţa populară, ei sunt purtători de noroc şi fericire. Colindele copiilor sunt scurte şi au menirea de a ura belşug gazdelor care îi aşteaptă cu mesele întinse şi de a le vesti sărbătoarea Naşterii Mântuitorului.

craciun-colaci-doi_b

Tot în Transilvania se obişnuieşte ca în noaptea de Crăciun, la un semn al diacului, mirenii să arunce cu boabe de porumb strigând: „Rod în cucuruzi!”.

Maramureş

Maramureşul este foarte bogat în obiceiuri şi de tradiţii de sărbători, mai ales în preajma Crăciunului. Astfel, cu o zi înainte de Crăciun, sătenii pun într-o găleată cu apă o potcoavă. Primul va bea gospodarul, apoi o va da vitelor, pentru că acestea să fie tari ca fierul. Găinilor li se va da de mâncare din ciur sau sita, ca în anii următori să facă ouă mai multe. Ciobanii aşază sub pragul casei un drob de sare învelit, pe care îl lasă în acel loc până la „Alesul oilor”. Atunci îl scot, îl macină şi îl amestecă cu tărâţe, după care îl dau oilor pentru ca turma să sporească.

Hornurile se curață, iar funinginea se pune la rădăcina pomilor, pentru a avea un rod mai bogat. În Ajun, în Maramureş grajdurile se ung cu usturoi, pentru a alunga strigoii şi duhurile necurate.

craciun-coperta-2019_b

Tot în Ajunul Crăciunului, în satele din Maramureş, primii care pleacă la colindat sunt copiii. Cu trăistuţele la gât, aceştia merg pe la case ca să anunţe marele eveniment care se va produce, iar în schimbul colindei lor se obișnuiește să se ofere colaci, nuci, mere.

Se umblă cu „Steaua” sau cu „Capra” al cărei joc (omorârea, bocirea, înmormântarea, învierea) la origine, a fost o ceremonie gravă. Copiii îşi confecţionează din timp obiectele necesare, improvizând cu ce găsesc prin sertarele mamelor, mai ales că „steaua” cu care se merge la colindat trebuie să fie neapărat strălucitoare, iar „capra”, cât mai înzorzonata şi gălăgioasă.

„Vicliemul” sau „Irozii” țin de datina prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban, şi este specifică Maramureşului.

În unele sate, de la Crăciun până la Anul Nou, pot fi văzuţi irozii în grupuri formate din personaje biblice: craii Baltazar, Gaspar şi Melchior, Irod împărat, preotul Ozia, îngerul şi ciobanul. Această datină este, de fapt, o formă de teatru popular care se remarcă prin seriozitatea temei tratate precum şi prin vestimentaţia şocantă şi atrăgătoare.

În dimineaţa de Crăciun, în Maramureş, se zice că e bine să ne spălăm pe față cu apă curgătoare, luată anume dintr-o vale, în care punem şi o monedă de argint pentru ca tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de bube şi beteşuguri, care vor merge pe vale în jos.
Din seara de Crăciun, până la Anul Nou, fetele care doresc să-şi cunoască viitorul lor ursit iau puţină mâncare şi o pun într-o ulcică. Apoi, în seara de Anul Nou, înconjoară casa de nouă ori, iar a noua oară, uitându-se pe fereastră, îl văd pe cel sortit mâncând din ulcică.

În zonele Făgăraş şi Mureş este obiceiul ca de Anul Nou să se pună pe masa 12 farfurii sub care se ascund diferite obiecte. Fete şi feciori sau perechi de fete şi feciori intră pe rând în casă şi întorc fiecare dintre ei câte o farfurie şi ce se află sub farfurie le arată că aşa le va fi ursitul(a) sau că aşa le va fi norocul dacă se vor căsători: oglinda = mândrie; paharul de ţuică = băutor; pâinea = bogăţie; cărbunele = negru la suflet; sarea = sărăcie; creionul = domn; bani = avuţie. Se face haz de aceste preziceri.

Bucovina

În Bucovina, Crăciunul este sărbătoarea care se păstrează, poate, mai mult decât în alte părţi, fără mari abateri de la tradiţie. În preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate prin sat, deoarece se consideră că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă.

În ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furcă de tors sau să introducă o piatră în cuptor, crezând că îndepărtează, în acest fel, şerpii din preajma gospodăriei.

În dimineaţa aceleiaşi zile se obişnuia, până de curând, ca femeia să iasă afară, cu mâinile pline de aluat, să meargă în livadă şi să atingă fiecare pom zicând: „cum sunt mâinile mele pline cu aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod la anul”.
În Bucovina, colindatul este nu numai o datină ci, prin modul de organizare, a devenit o adevărată instituţie, cu legi şi reguli specifice. Copiii şi tinerii se întrunesc, din timp, în grupuri de câte 6 persoane, pentru alcătuirea viitoarelor cete, selecţia făcându-se în funcţie de categoria socială, afinităţile personale, calităţile morale sau gradele de rudenie.

Tot din timp se alege şi conducătorul cetei – numit vătaf, calfa sau turc – ce trebuie să fie un bun organizator, să aibă autoritate asupra tinerilor, să aibă o conduită morală ireproşabilă şi să fie un bun dansator.

Poate cel mai important moment în derularea sărbătorii Crăciunului este seara de ajun, atunci când se pregăteşte o masă specială numită „masa de ajun” şi încep colindele.

craciun-colinda-2019_b

Pregătirea mesei de ajun începea în primele ore ale dimineţii, când gospodinele coceau colacii. Colacii Crăciunului se făceau în formă de 8 şi se păstrau până primăvara când se afumau şi se tămâiau boii şi plugul înainte de pornitul la arăt, apoi colacii erau mâncaţi de plugari în ţărână.

Tot acum erau preparate douăsprezece feluri de mâncare de post (grâu pişat şi fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, borş de bureţi, fasole fiartă şi „sleită” etc), precum şi mâncăruri din pește. Bucatele erau aşezate pe masa din „casa cea mare”, după ce pe aceasta se aşternea cea mai frumoasă faţă de masă.

Uneori, sub faţă de masă se punea fan. Peste masă se petrecea un fir de strămătura roşie, legat sub formă de cruce, iar pe colţurile mesei se aşezau măciulii de usturoi. În mijlocul mesei se aşeza un colac rotund, iar în jurul său se ordonau douăsprezece farfurii în care se aflau cele douăsprezece feluri de mâncare. Seara, după trecerea preotului cu icoană, întreaga familie se primenea şi se aşeză la această masă.

Cina avea un caracter ritual, înainte de a se aşeza la masă, toţi membrii familiei îngenuncheau pentru rugăciune, după care capul familiei invoca spiritele morţilor, ce erau invitate să participe la ospăţ, şi hrănea simbolic vitele din gospodărie, chemându-le pe nume şi aruncând peste cap câte puţin din cele douăsprezece feluri de mâncare.

craciun-masa-2019_b

Familia se aşeza şi se ridica în acelaşi timp de la masă, în semn de deplină înţelegere şi unitate. Există interdicţia de a se consuma în întregime cele douăsprezece feluri de mâncare, resturile fiind păstrate pe masă până la Bobotează, când sunt puse în hrana animalelor sau erau aşezate într-o farfurie în fereastră, alături de un pahar cu apă, pentru spiritele morţilor.

Obiceiul mesei de Ajun, ce are înţelesuri profunde şi definitorii pentru lumea rurală tradiţională, formată din plugari şi păstori, se mai păstrează, izolat, în satele de munte din Bucovina. Colindatul, însă, moment culminant al Crăciunului, s-a păstrat cu multă acurateţe în majoritatea comunităţilor bucovinene. Datina este deschisă de către copii, care, în jurul prânzului, în grupuri mici, încep colindul, trecând, pe rând, pe la toate casele. În trecut, micii colindători, înainte de a pleca să vestească Naşterea lui Iisus, se strângeau în cete pentru a-şi cere iertare unii de la alţii.

Odată cu lăsarea întunericului, satele sunt animate de colindele cetelor de flăcăi care străbat uliţele, de la un capăt la altul al satului, pe întreg parcursul nopţii. Tinerii se îmbrăca şi astăzi în costume de iarnă tradiţionale, cu sumane sau cojoace, şi au căciulile împodobite cu mirt şi muscate. Şeful cetei are căciula împodobită cu panglici multicolore, ca semn distinctiv.
Până către mijlocul secolului al XX-lea, acompaniamentul colindătorilor se realiza doar cu fluierul şi ciurul pentru că mai târziu să se generalizeze acompaniamentul cu fanfara sau cu instrumente muzicale moderne.

În unele localităţi, concomitent cu cetele de colindători se deplasează cetele de mascaţi – „babe şi moşnegi” – care prin joc, gesturi şi dialog transmit, în viziune proprie, principiul fertilităţii, ca un preambul al Anului Nou.

Moldova

În Moldova se zice că spre Crăciun se pun din toate mâncărurile într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, dar nu trebuie nimeni să guste din mâncare, căci noaptea vine ursitorul, degusta şi atunci îl vezi prin fereastră.

Păgânii credeau că grânele au un spirit pe care, de obicei, îl identificau cu un animal, astfel se explică o serie de credinţei şi superstiţii. De exemplu, în Bucovina şi în Moldova, din turtele făcute de Crăciun se păstrează până primăvara când sunt puse între coarnele vitelor când pornesc la arăt. Se spune că aceşti colaci, care se fac de Crăciun, trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Lună.

craciun-colaci-2019_b

În Botoşani nu se dă nimic din casă în ziua de Ajun, nici gunoiul nu se aruncă din casă; nu se împrumută nimic. În ajunul Crăciunului şi al Bobotezei, se ia din toate mâncărurile de deasupra: grâu, găluşte etc., iar apoi şi două plăcinte, una o dai întâi argatului care e la vite, dar trebuie să fie mâncăcios, ca apoi mănâncă bine vitele peste an şi cealaltă o rupi în bucăţele s-o dumici în mâncarea vitelor. Când le dai să mănânce zici: „Cinaţi sănătos ca şi noi cinăm”.

Mai există o tradiţie, să se pună sub faţa de masă fân, şi de toate seminţele ca să rodească, apoi să le dea la vite, şi mai ales la vaci, ca să nu le poată strica nimeni.

În unele zone, în seara de Ajun se pune sub faţa de masă coasă, ca să fie toţi sănătoşi, iar sub picioare toporul; alţii stau pe topor, ca să fie sănătoşi şi tari peste an ca fierul. Sub masă pun cofa cu apă, să le meargă bine la vite.

Pe la sate mai există credinţa că în noaptea de Crăciun animalele ar vorbi. Sătenii se tem că nu cumva să le audă că acesta ar fi semn rău.


Vizualizat: 669 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Alte articole in aceasta categorie

Secretar de stat MADR: Cel care face agricultura pentru subvenții nu o să mai existe printre fermieri!

Secretar de stat MADR: Cel care face agricultura pentru subvenții nu o să mai existe printre fermieri!

02 august 2021 - 20:04

Există fermieri veritabili și cei care fac agricultură doar ca să primească subvenții, a declarat secretarul de stat MADR, George Cățean, la sfârșitul săptămânii trecute, la Borsec. Cei care fac agricultura pentru a încasa subvențiile vor dispărea dintre fermierii veritabili.

Exportul de animale vii, SUSPENDAT!

Exportul de animale vii, SUSPENDAT!

02 august 2021 - 18:53

Animals International cere Poliției și ANSVSA să facă razie națională și să aplice sancțiuni! Animals International atrage atenția că în ciuda anunțului ANSVSA de sistare a exportului cu animale vii, mulți operatori economici ignoră măsurile dispuse de autoritatea centrală competentă, acuză Animals International într-un comunicat transmis astăzi pentru Agroinfo.

Shopron, așa arată supermarketul unde fermierii români își vor vinde produsele!

Shopron, așa arată supermarketul unde fermierii români își vor vinde produsele!

02 august 2021 - 18:28

Shopron, primul farmers market din Brașov, se va deschide în zona Bartolomeu, în luna septembrie, în vecinătatea complextului Brintex din Șoșeaua Cristianului nr.7. Acesta este un nou proiect comercial de amploare care se dorește a fi primul „farmers market” din Brașov. Magazinul are o suprafață de 13.000 mp, iar fermierii locali, crescătorii de animale pot să vândă aici de la legume la carne și brânzeturi.

Premierul Cîțu cere să fie aspru sancționați crescătorii de animale care nu respectă regulile ANSVSA!

Premierul Cîțu cere să fie aspru sancționați crescătorii de animale care nu respectă regulile ANSVSA!

02 august 2021 - 17:27

Premierul Florin Cîțu a cerut Autorității Naționale Sanitar-Veterinare (ANSVSA), Poliției și Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) să asigure suspendarea transportului cu animale vii, pe perioada caniculei, și să aplice cele mai aspre sancțiuni, unde este cazul.

Țăranul român o să renunțe singur la creșterea porcilor! Acolo îl împing regulile ANSVSA!

Țăranul român o să renunțe singur la creșterea porcilor! Acolo îl împing regulile ANSVSA!

02 august 2021 - 08:44

Autoritatea Națională Sanitară Vaterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) susține cu vehemență, într-un comunicat, că nu interzice creșterea porcilor în gospodăriile țărănești, țăranul poate să țină câți porci vrea și să-i vândă. Cu condiția să respecte regulile stabilite printr-un ordin comun ANSVSA și Ministerul Agriculturii. Iar de reguli, ANSVSA nu suflă o vorbă în comunicat. De fapt, aceste reguli îl determină pe țăran să renunțe singur la creșterea porcilor.

Anunț făcut ACUM de ANSVSA: Creșterea porcilor în gospodăriile țărănești!

Anunț făcut ACUM de ANSVSA: Creșterea porcilor în gospodăriile țărănești!

02 august 2021 - 06:51

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a transmis către Agroinfo un comunicat prin care face precizări legate de creșterea porcilor în gospodăriile țărănești. ANSVSA nu interzice creșterea porcilor în gospodăriile țărănești, susține ANSVSA. Inserăm integral precizările ANSVSA.

Prezentați actele la controlul APIA!

Prezentați actele la controlul APIA!

02 august 2021 - 06:24

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță fermierii care sunt incluși în eșantionul de control că au obligația de a prezenta toate documentele solicitate de inspectorii APIA.

Ministrul agriculturii, anunț astăzi: Cuantum plata subvențiilor APIA pentru acest an!

Ministrul agriculturii, anunț astăzi: Cuantum plata subvențiilor APIA pentru acest an!

30 iulie 2021 - 20:01

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, s-a întâlnit astăzi cu fermierii din Bihor. Șeful MADR le-a spus care este suma alocată pentru plata subvențiilor APIA pentru anii 2021 și 2022, dar și suma pentru măsurile de dezvoltare rurală.

Ministrul Oros: Tinerii fermieri din diaspora, așteptați în România să preia gospodăriile țărănești ale bunicilor!

Ministrul Oros: Tinerii fermieri din diaspora, așteptați în România să preia gospodăriile țărănești ale bunicilor!

30 iulie 2021 - 16:17

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat astăzi, la Oradea, că tinerii fermieri care muncesc prin țări străine sunt așteptați în țară ca să preia gospodăriile bunicilor sau pe ale părinților și să le consolideze ca ferme. Ajutorul financiar pe care-l primesc tinerii care au decis să revină în România este de maxim 50.000 de euro/fermier, sprijin pentru instalarea tânărului fermier, componenta diaspora. Până acum, 160 de tineri români din diaspora vor beneficia de acest ajutor.

Banii transferați în conturile fermelor mici!

Banii transferați în conturile fermelor mici!

30 iulie 2021 - 11:13

Peste 244 de milioane de euro transferate în conturile fermierilor mici! Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță că până la această dată cele mai multe proiecte finanțate din Programul Național de Dezvoltare Rurală, PNDR 2020, au fost cele pentru dezvoltarea fermelor mici.

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Asigurarea culturilor agricole - Un interviu cu Dorel Istrate, fermier din Șăulia (jud. Mureș)

Asigurarea culturilor agricole - Un interviu cu Dorel Istrate, fermier din Șăulia (jud. Mureș)

Este necesară asigurarea culturilor agricole? Fermierul Dorel Istrate (jud. Mureș) ne spune de ce și cu cine își asigură culturile!

Bovinele care stau iarna pe pășune - 110 exemplare de Galloway în inima Transilvaniei! Semănătoarea TUME Nova Combi Star 4000 Combina John Deere S770i in ferma ITC Seeds!

Bancul zilei

Curaj

Curaj
Ca să-i dea curaj pacientului, stomatologul îi oferă înainte de a-i scoate măseaua câteva pahare de coniac, după care îl intreabă: Detalii