Țăranul român cu carnet de comercializare are voie să crească până la 15 porci în bătătură și chiar să vândă din ei. Cui are voie să-i vândă țăranul sau micul fermier porcul și în ce condiții?
Senatorul George Scarlat, președintele Comisiei pentru agricultură din Senatul României, a anunțat luni seara că mult discutata Lege a porcului împarte gospodăriile țărănești în două. Țăranii care au voie să crească maxim 5 porci și doar pentru consumul propriu, al familiei, și țăranii care au voie să crească până la 15 porci, pentru consumul familial, dar și pentru vânzare. Adică, țăranul poate vinde porcul, dar numai unui cumătru, unui prieten, unui apropiat și nu departe de gospodărie. Ca să-și vândă porcul, țăranul trebuie să aibă carnet de comercializare și să anunțe medicul veterinar când a plecat porcul din bătătura lui, transportul porcului către cumătrul care l-a cumpărat să se facă autorizat, iar distanța să nu depășească 75 de kilometri.
"Legea privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine în România (Legea porcului n.r.) a trecut de Senat, a fost votată în Senat. Tipic românesc, din nefericire o spun, mai bine comentăm și prindem repede un titlu în presa care nu e de profil, presa generalistă, care nu se pricepe la sectorul agroalimentar, în care vai, dragă Doamne, dar nu se interzice creșterea porcului în România.
Vă aduceți aminte de celebrul Ordin 538 prin care domnul ministru Daea, prin politicile din minister, și nu spun că a fost un lucru rău, stabilește pentru gospodăria țărănească un număr de maxim 5 porci pentru a crește pentru consum familial. Astăzi când discutăm, așa cum a trecut forma legii la Senat, am flexibilizat. (...)
În noua lege, vorbim de trei tipuri de exploatații: noncomerciale, unde intră gospodăria țărănească cu până la 5 porci, așa cum este și astăzi, pentru consum familial; exploatații comerciale organizate, unde intră exploatația de tip familial, deținută de către persoane fizice care pot crește până la 15 porci la îngrășat, pentru consum și pentru a putea vinde, pentru acel comerț local, pentru un cumătru, pentru un prieten, pentru un apropiat, dacă are surplus în gospodăria proprie. Și, bineînțeles, exploatații comerciale autorizate, fermele din industrie și mai există și a treia categorie, crescătoriile de vânat.
Nicidecum de la Senat nu a plecat o lege care să interzică creșterea porcului în gospodării. Ba dimpotrivă, încurajează și a mărit limita de la 5 porci la 15 porci care pot fi crescuți și-n interes de a fi comercializați, ca persoană fizică, pe carnetul de comercializare", a declarat senatorul George Scarlat, președintele Comisiei pentru agricultură din Senatul României, luni seara, la Agro TV.
Alta e noutatea în lege, spune Scarlat, condițiile impuse țăranului care-și vinde porcul din bătătură.
"Pe lângă niște condiții minime pentru a crește porc în gospodăria țărănească (condiții de biosecuritate n.r.), pentru cei care doresc să vândă, pentru a fi mai bine controlate mișcările efectivelor de animale, ei (țăranii n.r.) vor trebui să anunțe doctorul veterinar când a plecat porcul de la el din exploatație la o altă exploatație, astfel încât să fie făcut cu transport autorizat, pe distanțe scurte, de până la 75 de kilometri, așa cum se întâmplă, dealtfel, și este cunoscut.
Într-adevăr, legea deranjează foarte mult pe acei câteva sute de samsari la nivel național care, în fapt, ei sunt cei care fac comerț și-n mare parte, comerț ilicit cu animale", a mai spus Scarlat.
În cazul în care porcii vânduți nu au acte sanitar veterinare, iar transportul nu este autorizat, Poliția poate confisca atât autovehiculul cu care sunt transportați porcii, cât și porcii.
George Scarlat, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, trece drept cel mai mare crescător de porci din Galați, are două businessuri la Galați - Fermsuin, o afacere de peste 11 milioane de lei, care se ocupă cu creşterea porcilor şi Livada Şerbăneşti, un business cu cod CAEN de „producţia şi conservarea cărnii” şi venituri de apoape 17,5 milioane de lei în 2019, potrivit Confidas, platformă de analiză financiară a companiilor, citată de ZF.