Subvenții micii fermieri, stabilite în iunie 2021!

În iunie 2021 când se vor relua discuțiile la Bruxelles, ar urma să fie analizate și reglementările menite care au rolul să-i ajute pe micii fermieri şi de a reduce impactul sectorului agricol asupra mediului, transmite Reuters, citat de Gândul. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat, în mai multe rânduri, că micile ferme și fermele de familie ar urma să beneficieze de o plată în plus, o plată redistributivă.

În ceea ce privește România, Ministerul Agriculturii a anunțat că țara noastră nu susține propunerea Parlamentului European ca 30% din alocarea aferentă intervențiilor pentru investiții să fie destinată obiectivelor de mediu și climă.

În octombrie 2020, cele 27 de state membre UE au căzut de acord cu privire la o reformă a Politicii Agricole Comune care se va aplica începând din ianuarie 2023, cu un buget de aproximativ 387 de miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani, dintre care 270 miliarde de euro sub formă de subvenţii directe către fermieri, relatează Agerpres.

În paralel, Parlamentul European a adoptat propria sa foaie de parcurs şi, între timp, eurodeputaţii şi capitalele statelor membre bat pasul pe loc: cele două părţi trebuie să ajungă la o înţelegere pentru ca noua Politică Agricolă Comună să intre în vigoare.

Poziția României

România nu susține propunerea Parlamentului European ca 30% din alocarea aferentă intervențiilor pentru investiții să fie destinată obiectivelor de mediu și climă, a anunțat Ministerul Agriculturii.

Considerăm că sunt suficiente pârghii pentru atingerea obiectivelor de mediu și climă în pilonul II și pilonul I, astfel încât statele membre să își mențină flexibilitatea în stabilirea tipologiilor de investiții în funcție de nevoile specifice” – a anunțat Ministerul Agriculturii.

Referitor la orientarea sprijinului, țara noastră respinge plafoanele de 1 mil. euro la investiții din FEADR și 500.000 euro la plăți directe, precum și luarea în considerare a doar 50% din costurile salariale la stabilirea plafonului per fermă.

În ceea ce privește propunerile pre-alocărilor pentru mediu, România este de acord ca toate pre-alocările să fie ulterioare realizării transferurilor între cele două fonduri, iar în eventualitatea creșterii procentului FEADR alocat pentru mediu și climă, peste 30%, țara noastră consideră că trebuie incluse în calcul atât contribuțiile aferente zonelor cu constrângeri naturale, cât și bunăstarea animalelor, ambele în procent de 100%.
România susține continuarea acordării ANT și a Sprijinului cuplat voluntar pentru o listă a produselor eligibile care va fi stabilită de fiecare țară în funcție de specific, se arată în comunicarea făcută de Ministerul Agriculturii.

Divergențe între statele membre

Eșecul discuțiilor de la Bruxelles a avut loc în contextul mai multor puncte de dispută, în special cu privire la compatibilitatea din PAC şi strategiile europene din „Pactul verde” (care vizează ajungerea la neutralitatea emisiilor de carbon în 2050) şi cea privind „De la fermă la furculiţă” (securitatea alimentară).
Aceste strategii vizează reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor până în 2030, precum şi rezervarea a unui sfert din terenurile arabile pentru culturile bio, obiective ambiţioase, dar care nu se regăsesc în PAC.
În centrul dezbaterilor este noul sistem al „eco-regimurilor”, adică primele acordate fermierilor care participă la programe de mediu mai stricte. Portugalia, ţara care deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE, a propus fixarea unui nivel minimal al „eco-regimurilor” de 23% în primii doi ani de tranziţie, pentru ca ulterior să se treacă la 25%, susţine un diplomat european. În același timp, eurodeputaţii cer ca statele membre să aloce cel puţin 30% din plăţile directe care vin de la UE pentru exploataţiile agricole, în timp ce acestea iau în calcul un prag de 20%.