NUMĂR MIC DE FERMIERI CU SUBVENȚII MARI. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a explicat care este structura, în acest moment, a fermelor din România. Șeful MADR a spus că sunt 790.000 de mici ferme, care cer subvenții APIA, practic, majoritatea cererilor depuse la agenția de plăți, dar care nu se pot numi ferme sunt, mai degrabă, gospodării țărănești.
Structura fermelor din România este, într-adevăr, foarte polarizată, așa în linii mari, în procente mari. Cam 40% din terenul care se lucrează în România este lucrat de 0,56% din fermieri în ferme foarte mari, avem cele mai mari ferme din Europa, cu siguranță. Este specific unei anumite zone, și cultură mare. Specificul zonei a dus la aceasta, dar și modul de finanțare, de subvenționare, a dus la această situație.
Pe de altă parte, în cealaltă extremă, avem încă 40% din teren care este lucrat de 790.000 de ferme de subzistență. De fapt, aceste ferme de subzistență nu sunt ferme, sunt gospodării ale populației în zona rurală, ale părinților, ale bunicilor noștri, există o anumită activitate agricolă și zootehnică, dar sunt susținute și de salarii sau pensii. De aia le și spune de subzistență, pentru că nu ar putea exista pe piață, deci nu sunt ferme comerciale, nu ar putea să reziste pe piață. Aici lucrează, am spus, 790.000.
Și 20% din teren este lucrat de vreo 1.700 de fermieri în ferme medii, între 30 ha și 300 ha. Cam asta este structura, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, în cadrul emisiunii România Agricolă, video postat luni seara de ministrul Oros pe pagina sa Facebook.
Potrivit analizei SWOT, făcută de Ministerul Agriculturii, pentru a servi la elaborarea Planului Național Strategic 2023-2027, o sumă uriașă din valoarea totală a subvențiilor APIA pe suprafață este concentrată în mâna unui număr foarte mic de fermieri.
Distribuirea neuniformă a sprijinului SAPS, schema de plată unică pe suprafață, 0,27% din beneficiari încasează 31% din valoarea plăților unice pe suprafață, precizează documentul MADR.
Documentul Ministerului Agriculturii subliniază punctele slabe pe care le are în acest moment agricultura din România:
Venituri mici în special în cazul fermelor zootehnice mixte (creşterea mai multor specii), precum şi în cazul exploatațiilor mixte de tip vegetal și animal, dar şi la nivelul exploatațiilor mixte vegetale/horticole
- Număr foarte mare al exploatațiilor de mici dimensiuni (sub 5 ha)
- Dimensiune medie scăzută a exploatațiilor agricole (3,65 ha) de 4,5 ori sub nivelul mediei UE
- Dimensiunea economică a exploatațiilor scăzută (de 9,8 ori față de media UE)
- Venituri mici ale fermierilor/lucrătorilor în agricultură comparativ cu celelalte sectoare, ceea ce conduce la abandonarea activităților agricole în favoarea altor tipuri de activități
- O pondere ridicată a suprafeţelor agricole situate în zone afectate de constrângeri naturale, caracterizate de productivităţi reduse ale terenurilor, în special în zona montană
- Gradul de dotare tehnică scade proporțional cu scăderea dimensiunii exploatației
- Dotare/utilizare redusă cu sisteme de avertizare timpurie/protecție împotriva efectelor climatice adverse
- Reticența fermierilor de a se organiza în structuri asociative cu rol economic
- Distribuirea neuniformă a sprijinului SAPS (0,27% din beneficiari încasează 31% din valoarea plăților unice pe suprafață
- O volatilitate mare a veniturilor (cauzată de secetă, inundații, boli).
- Vulnerabilitatea crescută a fermierilor în gestionarea riscurilor
- Nivel scăzut de pregătire profesională de bază și de competenţe profesionale în rândul fermierilor și servicii de consiliere și consultanță precare.
-Nivel scăzut de informare asupra posibilităților de dezvoltare.