Sociolog Alfred Bulai: Subvențiile din agricultură pot favoriza corupția!

Micii fermieri, cultivatorii de legume, au preferat anul acesta să-și arunce recolta de legume, castraveți, dovleci, decât să o vândă la preț mic. Unii dintre ei au donat surplusul mănăstirilor. Este cazul legumicultorului Mihai Chesnoiu, județul Olt. Alții însă s-au filmat în timp ce aruncau pe câmp grămezi de castraveți. Ce spune cunoscutul sociolog Alfred Bulai?

"Aruncă recolta pentru că n-au ce face cu ea. De principiu, în gospodăriile tradiţionale se arunca la animale. Aruncă surplusul pentru că nu au posibilitatea economică de a vinde la preţ mic. Ca să poţi vinde trebuie să ai transport, să plăteşti taxe, să ai avize... Trebuie să ai o planificare! Plus că ai ani în care te descurci mai bine şi alţii în care abia îţi duci traiul.

Piaţa agriculturii în România este extrem de restrictivă. Retailerii nu iau de la micii producători pentru că nu pot emite certificate de calitate. Avem în supermarketuri roşii din Iordania care nu au niciun gust. Importă pentru că îi ajută statele să vândă engros. La noi, soluţia nu este ca statul să acorde subvenţii. Aceste subvenţii pot favoriza corupţia. Statul trebuie să finanţeze colectarea şi distribuţia legumelor şi fructelor produse de fermierii mici. Trebuie schimbate structural lucrurile.

Sociolog Alfred Bulai.

Ţăranul român foloseşte un model cultural de supravieţuire, pe el nu-l interesează vânzarea, că vinde la marginea drumului doar surplusul. În România e dezavuată viaţa la ţară, munca la ţară, încă din comunism. Era o cinste să fii ţăran în perioada interbelică, nu acum. Moştenim o istorie!” spune Alfred Bulai, sociolog

În România există circa 3 milioane de mici proprietari de terenuri arabile, dintr-un total de 3,4 milioane de fermieri. Dintre aceştia, mai mult de 2,4 milioane de mici fermieri deţin în medie câte 0,62 hectare şi refuză orice formă de asociere.

"Pământul este definiţia individului. Cine are pământ nu e sărac! Vorbim de o cultură premodernă, întărită şi de retrocedările impuse după anii ’90. Românii au obsesia proprietăţii. Neasocierea e mare în rândul ţăranilor, a micilor fermieri. Şi politicile guvernanţilor de după anii ’90 au ajutat la asta: timp de 20 de ani nu s-a plătit impozit pe terenul agricol. Cei care au venit la putere după Revoluţie s-au temut să ceară impozit.   În plus, tendinţa din comunism era să nu te întorci în agricultură – la mare cinste era clasa muncitoare. Cei care s-au mutat la oraş să lucreze în fabrici s-au întors la ţară când le-au murit părinţii doar ca să vândă terenurile agricole. Modernizarea s-a produs masiv în comunism. Atunci am avut tehnologii noi pentru acele vremuri, am dezvoltat industria. După anii ’90, ne-am întors în timp, la modelul cultural premodern. Am distrus industria şi am introdus religia în şcoli, ca în feudalism. Ţăranul român foloseşte un model cultural de supravieţuire, pe el nu-l interesează vânzarea, că vinde la marginea drumului doar surplusul. În România e dezavuată viaţa la ţară, munca la ţară, încă din comunism. Era o cinste să fii ţăran în perioada interbelică, nu acum. Moştenim o istorie!" Mai spune sociologul Alred Bulai, în interviul pentru adevărul.ro

Sociologul Alfred Bulai este prodecan al Facultății de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București.