Scrisoarea apicultorilor români către ministrul agriculturii!

"Către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,

Stimate domnule Ministru, Petre Daea,

În cadrul Seminarului Apicol - Ediția I, organizat de Asociația apicolă “Prisaca Teonei” la Huși, în data 04.02.2023, l-am avut ca invitat pe dl dr. ing. Siceanu Adrian, vicepreședinte al Societății Române de Apiterapie, Fitoterapie și Aromaterapie, care ne-a prezentat câteva subiecte de mare interes, cu impact economic major pentru apicultori:

Varroa destructor: ciclu biologic, alternative ecologice de tratament, viroze asociate, cercetări realizate în cadrul Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultură printr-un proiect de cercetare finantat de Ministerul Agriculturii
Standardul mierii de salcâm și problemele de clasificare a mierii de salcâm

Producerea lăptișorului de matcă, nutriția familiilor de albine și protecția fondului genetic – aspecte practice rezultate dintr-un schimb de experiență în China.
Cu privire la primul subiect , am aflat că în ultimii ani au fost cercetate și realizate o serie de noi proceduri și formule de tratament ecologice în cadrul unui proiect finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: proiect ADER 12.1.1/2019.

Am aflat că acest proiect a fost derulat și finalizat de Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultură, dar rezultatele obținute nu s-au concretizat în punerea pe piață a unor produse sigure care să sprijine apicultorii în combaterea varoozei deși cercetările au fost finalizate și din cele relatate am aflat că aceste produse au fost realizate de echipa de cercetători implicată.

Ca urmare a faptului că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a finanțat acest proiect vă rugăm să ne aduceți la cunoștință rezultatele proiectului care pot fi puse în practică de către apicultori. Acest lucru este extrem de necesar deoarece în ultima perioadă (toamna 2022-iarna 2023), ne-am confruntat cu depopulări și mortalități mari de familii de albine, și trebuie să vă informăm că o sursă importantă a acestor pierderi o poate constitui strategia actuală de combatere a varroozei prin ineficiența unor produse existente pe piață (ca urmare a dezvoltării rezistenței acarianului la tratamentele pe bază de substanțe chimice de tip pesticid), dar și prin prețurile mari la medicamente care au condus apicultorii la realizarea și aplicarea unor produse artizanale.

În privința celui de-al doilea subiect am aflat că la ora actuală standardul de miere nu mai corespunde realităților din practică deoarece mierea de salcâm, sortimentul cel mai valoros din punct de vedere al prețului de valorificare, poate fi declasificată ca urmare a neîndeplinirii unei singure cerințe: procentul de grăuncioare de polen de salcâm (de minim 20%) din totalul de grăuncioare de polen de la speciile de plante care pot apărea natural în mierea de salcâm. Acest fapt a fost remarcat și semnalat de mai mulți apicultori, iar în urma unor analize și teste derulate s-a constatat că mierea de salcâm, în condiții naturale, atinge cu greu standardul specific, în special datorită morfologiei florale, fiind cel mai adesea sub pragul de 20%, dar și probabil pe fondul schimbărilor climatice care au modificat compoziția florală și cantitatea de nectar/polen în perioada înfloririi salcâmului.
Mai multe explicații au fost expuse public în emisiunile Din Lumea Satului ale postului de televiziune AgroTv din 23 octombrie 2022, publicate pe canalul: https://www.youtube.com/watch?v=ykWLUiJAgdM&t=13s https://www.youtube.com/watch?v=DnH6KQt0Ni0&t=153s

Ca urmare, vă rugăm să ne transmiteți un punct de vedere și cu privire la acest subiect și vă rugăm să luați în considerare în planul tematic de cercetare al proiectelor din Planul Sectorial ADER 2023-2025 finanțarea unui proiect de cercetare care să clarifice aceste aspecte pentru a putea fundamenta o analiză temeinică și modificarea standardului pentru mierea de salcâm.

În privința celui de-al treilea subiect abordat  a rezultat necesitatea sprijinirii apicultorilor de către stat pentru diversificarea producției apicole și a fi competitivi pe plan internațional în obținerea de produse apicole cu mare valoare nutritivă și terapeutică, pornind de la faptul că lăptișorul de origine din China domină piața de lăptișor din România. Pentru diversificarea și stimularea producțiilor autohtone, se cunoaște faptul că pe plan internațional România este țara care a dezvoltat pentru prima oară tehnologia de producție a apilarnilului (trituratul larvar din puietul de trântor), de unde provine si denumirea APILARNIL = API-LAR-NIL (Nicolae ILIEȘIU, 1985). Compoziția chimică a apilarnilului liofilizat este dată de apă % max. 7,0 și substanţă uscată %- min. 93,0 din care: proteine totale 30,0-35,0%; glucide totale-25,0-30,0%; lipide totale 17,0-21,0%; cenuşă % max. 7,0. În contextul actual al nevoilor din ce în ce mai mari de surse alternative de proteină (în care un mare accent se pune pe obținerea pe bază de insecte), și având în vedere prioritatea și istoricul apiculturii românești pentru produsul apilarnil, ar fi importantă demararea unor cercetări pentru realizarea unui nou produs pe bază de puiet de trântor - făina de puiet de trântor (stadiul căpăcit) care să se finalizeze cu instrucțiuni tehnice pentru producția, recoltarea, conservarea și valorificarea trituratului de puiet de trântor și a unui caiet de sarcini privind caracteristicile organoleptice, fizico-biochimice și condițiile de manipulare, ambalare, depozitare, transport și valabilitate a făinii pe bază de triturat de puiet de trântor, ca nou produs apicol. Este important de menționat faptul că puietul larvar de trântor este crescut pe bază de miere și polen, care sunt predigerate și transformate de către albinele doici în substanțe ușor asimilabile, acest lucru având un impact pozitiv asupra gradului de acceptare în alimentația omului comparativ cu alte produse pe bază de insecte. Încă un avantaj al stimulării apicultorilor pentru recoltarea puietului căpăcit de trântor îl constituie reducerea nivelului de infestare cu varroa deoarece, prin biologia acarianului, în perioada sezonului activ cea mai mare parte a acarienilor se află în faza reproductivă în puietul de trântor. Ca urmare, recoltarea constantă a puietului de trântor căpăcit în scopul diversificării producțiilor apicole reprezintă și o metodă ecologică de combatere a varroozei. Susținem propunerea dl dr. ing. Siceanu Adrian de a demara cercetările pentru obținerea și standardizarea acestui produs nou – făina de puiet căpăcit de trântor, deoarece potențialul de producție este foarte mare la nivel de țară, având în vedere faptul că se poate recolta o cantitate, în medie, de aproximativ 1 kg de puiet căpăcit de trântor/sezon/familia de albine din care se poate obține prin liofilizare cca 30% substanță uscată.

Un accent important în dezvoltarea unei apiculturi competitive pe plan internațional este protecția și ameliorarea fondului genetic al rasei Apis mellifera carpatica, fără de care nu se poate vorbi de realizarea și diversificarea producției apicole și valorificarea materialului biologic prin stupinele de producție, multiplicare și selecție.

În acest sens, sunt necesare măsuri mult mai clare pentru a combate fenomenul de hibridare interrasială promovat pe piața internă a materialului biologic și în acest scop vă rugăm să intensificați eforturile de promovare a rasei locale și de susținere a apicultorilor prin programul de ameliorare și conservare a rasei locale care necesită sprijin financiar în activitatea de ameliorare și protecție a rasei locale.
Se anexează la prezenta adresă tabelul cu apicultorii prezenți la Seminarul Apicol Ediția I, organizat de Asociația apicolă “Prisaca Teonei” la Huși, în data 04.02.2023, apicultori care susțin prezenta adresă.
Cu toată stima,
Președinte Asociația Prisaca Teonei
GHIBAN ANDREI"