Sclavi la ferma unui mare agricultor din Bihor!

La ferma lui Teodor Chiş, angajaţii erau ţinuţi în cocioabe improvizate. Unii dormeau în anexele grajdului, alţii în camera tehnică, printre şobolani, în condiţii inumane, după cum reiese chiar din fotografiile făcute publice de procurorii DIICOT. În acest timp, „dom’ patron” sau „domnu’ şef”, cum îi plăcea să i se spună, locuia în lux, zic tot anchetatorii.

Procurorii DIICOT l-au trimis în judecată pe fermierul Teodor Chiș din Cheriu, Bihor, acuzându-l că, vreme de 5 ani, i-a ţinut ca pe sclavi, forţându-i să-l slujească fără bani, de multe ori nemâncaţi şi cazaţi în condiţii mizere pe o exploataţie agricolă, de unde toţi au fugit în final.

Fermierul Teodor Chiş, în vârstă de 63 ani, din satul Cheriu, comuna Oșorhei, a intrat în atenţia procurorilor DIICOT în februarie 2020, ca urmare a unei sesizări din oficiu a poliţiştilor de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Oradea.

Poliţiştii aflaseră despre condiţiile inumane în care bărbatul şi-ar fi ţinut angajaţii, iar la solicitarea lor, în luna septembrie a aceluiaşi an, la fermă a descins şi un echipaj al Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor. Controlul a fost unul neanunţat şi s-a lăsat cu sancţiuni.

„Nu am întâlnit nicăieri în judeţ situaţia de acolo, angajatorul nu încheiase niciun contract de muncă, oamenii susţineau că li s-au reţinut actele de identitate. A fost întocmit un proces verbal de control, raportul a fost înaintat organelor de anchetă”, susţine şeful ITM Bihor, Marius Rotar.

La momentul controlului, în fermă au fost găsite două dintre victime. Ambele au declarat că fermierul refuză să le returneze documentele de identitate.

„Inspectorii ITM mi-au cerut datele. Şefu’ nu le-a arătat cartea mea de identitate. Eu le-am dictat datele dar le-am spus că actul meu de identitate este la şefu’. Eu le-am spus acest lucru inspectorilor ITM Bihor în speranța că îmi voi recupera actul de identitate.

Şefu’ nu mi l-a predat nici cu această împrejurare”, a explicat una dintre persoane. Cealaltă, în schimb, susţine că după ce le-a spus inspectorilor că e ţinută cu forţa în fermă, proprietarul i-a returnat actele de identitate în faţa inspectorilor. „În ziua respectivă, imediat după ce am intrat în posesia actelor de identitate, în jurul orelor 13.00, am plecat pe jos de la fermă. Nu mi-am luat nici un obiect personal”, a povestit bărbatul.

În urma controlului, inspectorii i-au cerut fermierului să le asigure angajaţilor condiţii decente de cazare, hrană şi să întocmească documente legale de muncă. Acest lucru nu s-a întâmplat, însă.

O lună mai târziu, în timpul percheziţiilor declanşate de poliţiştii BCCOA Oradea, au fost găsiţi alţi oameni care munceau fără acte şi în aceleaşi condiţii de sclavie, 7 cărţi de identitate şi 3 carduri de sănătate au fost descoperite în locuinţa fermierului, pitite în sertare.

În urma cercetărilor, anchetatorii au identificat în total 10 persoane din Bihor, Mureş, Sibiu şi chiar Suceava, care, în perioada 2015 – 2020, au lucrat diferite perioade de timp în ferma bărbatului. Oamenii au fost racolaţi din gări sau de pe stradă, direct de Chiş sau prin intermediari, din rândul celor care pot fi uşor controlaţi: fără venituri, fără casă, cu retard sau handicapuri fizice. Li s-a promis cazare, masă, bani, ca să îngrijească în schimb animale, însă n-au primit nimic.

La fermă, Chiş le lua actele de identitate, câteodată chiar cu forţa, şi nu le mai returna niciodată, ca să aibă garanția că nu vor părăsi locul. „Pentru aceste victime, obținerea unui alt act de identitate, față de lipsa resurselor financiare și uneori lipsa unui domiciliu stabil, implică anumite dificultăți.

De aceea, pentru ei actul de identitate are o valoare mult mai mare decât pentru alţii. Iar fermierul ştia acest lucru”, spun sursele BIHOREANULUI.
Revoltătorul caz a ajuns în atenţia publică pentru prima dată în octombrie 2020, când Chiş a fost reţinut pentru 24 de ore şi, împreună cu poliţiştii BCCO Oradea, procurorii DIICOT i-au percheziţionat proprietăţile, descoperind mai multe acte de identitate şi cărţi de sănătate confiscate de la victimele sale.

Bărbatul îşi „muncea” victimele 12 ore pe zi, fără întrerupere, în condiţii deosebit de grele, de multe ori fără hrană, şi nu le-a plătit niciodată, au explicat atunci anchetatorii care, o lună mai târziu, l-au şi trimis în judecată, acuzându-l de 10 infracţiuni de trafic de persoane sub forma exploatării prin muncă.

Potrivit legii, traficul de persoane pentru exploatare prin muncă înseamnă recrutarea, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, prin înşelăciune, fraudă, ameninţare, utilizarea de constrângere, abuz de putere sau de o poziţie de vulnerabilitate, în scopul exploatării prin muncă, inclusiv muncă forţată.

Iar munca forţată, conform Codului penal, înseamnă „orice muncă sau serviciu care este obţinut de la orice persoană sub ameninţarea unei pedepse şi pentru care persoana respectivă nu s-a oferit în mod voluntar”. Pedeapsa pentru o astfel de faptă este închisoarea între 3 şi 10 ani.

La solicitarea procurorilor, toate cele 10 victime au fost luate în evidenţa Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, pentru a fi consiliate şi sprijinite în timpul procesului, care e judecat acum la Tribunalul Bihor, în şedinţă secretă, tot pentru protejarea victimelor. Deşi ar fi putut solicita daune morale pentru traumele suferite, oamenii au cerut doar să fie plătiţi pentru munca depusă, prin intermediul avocatului din oficiu desemnat să-i reprezinte.

Cât despre fermier, Teodor Chiş a respins acuzaţiile, declarându-se nevinovat. Avocatul său, Ionel Manole, susţine că întregul caz ar trebui să fie de competenţa Inspectoratului Teritorial al Muncii, pentru că e vorba de „angajarea fără forme legale a unor persoane şi nerespectarea unor obligaţii contractuale, prin neplata muncii conform înţelegerii”, acuzele de trafic de persoane fiind „fantasme”.

Potrivit lui Manole, cele 10 persoane pe care DIICOT le prezintă drept victime au venit de bunăvoie la fermă, nu au fost racolate, şi au plecat pentru că „au comportament nomad”, nu pentru că au avut parte de tratament violent.

„Au predat actele de identitate ca să nu le piardă, nu le-au fost luate. Şi nu au fost niciodată agresate, nu există nicio dovadă în acest sens”, spune avocatul Manole, citat de Presshub.