RĂZBOI CLIMATIC?! ŞEFUL METEOROLOGILOR: Dacă te uiţi la HĂRŢILE pe IULIE şi AUGUST, te apucă FRICA!

15 judeţe din România au fost în ultimele zile sub cod portocaliu de vânt şi ninsori puternice. Meteorologii recunosc că au înregistrat recorduri de frig pentru această perioadă.  La Miercurea Ciuc, pe 22 aprilie dimineaţa au fost minus 9 grade Celsius, cea mai redusă temperatură înregistrată pentru această zi din 1969 încoace. Asta, după ce cu mai puţin de o săptămână în urmă au fost temperaturi de peste 20 de grade Celsius la amiază. Acest episod de vreme severă a lovit toată Europa, din estul Franţei până în Rusia, însă la noi a fost accentuat de un ciclon mediteranean, mai spun meteorologii.

Vezi FOTO CU PRĂPĂDUL FĂCUT DE ZĂPADĂ şi CARE SUNT CELE MAI AFECTATE CULTURI AGRICOLE.

Raluca Nodea cultivă căpşuni în Polovragi, jud. Gorj. Este revoltată că Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) nu a anunţat din timp valul de frig din ultimele zile, care a distrus o bună parte din recoltele producătorilor români de fructe şi legume: ANM TREBUIA SĂ ANUNŢE! Am staţie meteo în Polovragi, plătită din banii noştri, şi trebuie să le duc caşcaval şi căpşuni ca să mă anunţe!

URMEAZĂ O VARĂ EXTREMĂ!

Americanii au spus clar, încă de anul trecut, că ne confruntăm, până la sfârşitul lunii aprilie, cu La Niña, fenomenul opus lui El Niño. Asta înseamnă frig, îngheţ, zăpezi. Când se termină La Niña, vin căldurile, cu care am mai avut de-a face. Ce anticipasem eu era luna mai şi iunie cu grindină şi nu cred că se va schimba lucrul ăsta. Dacă vă uitaţi pe Foreca, dar nu e treaba noastră, a fermierilor, să ne uităm, o să vedeţi că masele de aer rece şi cald alternează, e plin de avertismente de genul „Thunder storm”, adică  tunete şi fulgere, o să cadă grindina, deci oricum dacă scăpăm acum, şi numai de la Dumnezeu scăpăm, cu recolta împuţinată, ce scapă va fi topit de grindină.

Ăsta e ultimul val de frig şi e într-adevăr foarte violent, dar o să urmeze o vară extremă. Uitaţi-vă pe prognozele făcute de centrul european (Centrul European pentru prognoze de la Redding, Anglia – n.red.) şi o să vedeţi că o să fie cantităţi mari de apă pornite din senin. Vara sunt cu atât mai periculoase. Ne trebuie tehnologie, ne trebuie stații meteo și ne trebuie ANM-ul să își facă treaba, a spus, pentru AGROINFO, Raluca Nodea.

Florinela Georgescu, directorul executiv al ANM, spune că probabil în pomicultură şi viticultură vor fi pagubele cele mai mari, dar e bine să mai aşteptăm încă două zile, pentru că, din păcate, în nopţile următoare, vor mai fi condiţii de brumă. (...) Puţin probabil că va mai veni un astfel de episod, dar şi primăvara şi vara nu vor fi lipsite de fenomene extreme, a declarat aceasta, într-o emisiune la România TV. Directorul ANM afirmă că avem nevoie de o reţea meterologică puternică, ca să ne dăm seama în ce lume trăim.

RĂZBOI GEOCLIMATIC: Statele care au tehnici şi tehnologii de control al mediului înconjurător. Cum funcţionează?

Iniţial m-am gândit că e război climatic, ruşii dădură cu ceva. Când colo, e şi la nemţi şi la alţii, deci nu au numai cu noi, a mai spus Raluca Nodea.

De război geoclimatic vorbeşte, însă, foarte serios, generalul Emil Streinu, specialist radiolocaţie. Acesta a avertizat că astfel de episoade vor fi tot mai dese. Streinu spune, cu convingere, că sunt folosite tehnici şi tehnologii de control al mediului înconjurător de către statele dezvoltate, pentru a câştiga un avantaj economic şi arată către Rusia, care ar răspunde prin astfel de metode embargoului impus de Uniunea Europeană.

Streinu, ca şi alţi adepţi ai teoriei conspiraţiei, vorbeşte despre un „arsenal neconvenţional de modificare a climei”. În momentul de faţă se lucrează electronic, cu instalaţiii de mare putere, prin încălzirea puternică a atmosferei şi modificarea permeabilităţii electrice a picăturii de ploaie şi a fulgului. (...) Acum avem o zăpadă lucrată electronic. Sunt folosite căderi de precipitaţii pe teatrele de operaţiuni militare şi pentru avantaje economice, a spus Streinu, tot la RTV.

Acesta susţine că SUA, China, Rusia, Ucraina, Serbia, Norvegia, Germania, Iranul, dar şi Suedia ar deţine şi folosi tehnici şi tehnologii de control a mediului înconjurător pentru  interese geopolitice şi economice.

Ion Sandu, preşedintele Societăţii Meteorologice Române: IULIE, AUGUST ŞI SEPTEMBRIE VOR FI CATASTROFALE PENTRU AGRICULTURĂ ÎN FIECARE AN!

Meteorologii nu neagă aceste teorii, dar sunt rezervaţi să le discute. Ei se bazează pe măsurători şi prognoze. Război climatic sau furia naturii, oricum consecinţele vor fi devastatoare. Cel mai îngrijorător este mesajul preşedintelui Societăţii Meteorologice Române, Ion Sandu, fostul director general al ANM. Sandu şi-a dat demisia în decembrie 2016, în semn de protest faţă de intenţia Guvernului de a privatiza ANM.

Sub limbaj diplomatic se spune că 2016 a fost mai cald decât în 2015 şi că, ultimii 20 de ani, în fiecare an a fost din ce în ce mai cald. Ce trebuie să înţelegem din asta? Violenţa fenomenelor meteo extreme este în creşere şi va fi atât de frecventă în viitor, încât şi oamenii politici şi populaţia trebuie să se îngrijoreze şi să ia măsuri de reducere a impactului.

Am condus ANM 15 ani. În ultimii 10 ani putem transmite mesajul că iulie, august şi septembrie pentru agricultură va fi catastrofală această perioadă în fiecare an. Perioadele bune, normale, vor fi rare. (...) Din infornaţiile existente, aceste luni s-ar putea să fie o secetă atât de puternică încât culturile de primăvară s-ar putea să fie total compromise. (...) Nu mai e timp să se aştepte să se facă perdele de protecţie şi să se extindă Canalul Siret-Bărăgan. În iulie şi august vor fi temperaturi atât de mari şi perioade lungi, încât cu siguranţă vom avea furtuni. Poţi să ai o cantitate lunară de precipitaţii de 40 de litri/mp într-o singură zi şi în rest e secetă. (...) Dacă te uiţi la hărţile pe iulie şi august te apucă frica. Sunt estimări, nu sunt prognoze exacte, dar au probabilitate de realizare de 70%, dar anul trecut şi în alţi ani s-au potrivit. Când ai prognoza cu temperaturi foarte mari şi secetă este de aşteptat ca furtunile să fie şi mai violente, pentru că toată cantitatea de precipitaţii se descarcă într-o zi sau într-o oră, a spus, Ion Sandu, la RTV, de Ziua mondială a meteorologiei, pe 23 martie 2017.