Caracteristici meteorologice. În această perioadă va predomina un regim termic al aerului mai scăzut decât în mod obişnuit, la nivelul întregului teritoriu agricol.
Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între -5...12°C, valori mai scăzute cu 1...10°C comparativ cu normele climatologice, în aproape toate zonele de cultură. Temperatura maximă a aerului se va situa între 0...17°C, în toată ţara.
Temperatura minimă a aerului se va încadra între -9...7°C în majoritatea regiunilor, fiind condiții de producere a brumei și îngheţului la sol, în special în depresiunile din estul Transilvaniei şi nordul Moldovei.
Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 5 cm va oscila între 4...10°C în zonele de câmpie, favorabilă pregătirii patului germinativ şi efectuării însămânţărilor de primăvară din prima epocă (orzoaică, mazăre, borceag, ovăz). Sub aspect pluviometric, se prognozează ploi locale, izolat cu caracter de aversă, acestea fiind însoţite de intensificări ale vântului. Totodată, vor fi posibile și precipitații mixte (ploaie, lapoviță și ninsoare).
Caracteristici agrometeorologice
În cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, în cea mai mare parte a țării. Deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată) se vor înregistra local în vestul, centrul și nordul Moldovei, centrul Dobrogei, izolat nordul și nord-estul Munteniei, centrul Transilvaniei, nord-vestul Banatului.
Aprovizionarea cu apă în stratul de sol 0-20 cm (ogor) se va situa în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, pe aproape întreg teritoriul agricol. Conținutul de umiditate din sol va prezenta valori scăzute, seceta pedologică fiind moderată, local în vestul și nordul Crișanei, izolat nord-vestul Banatului.
Starea de vegetaţie a culturilor agricole
În condiţiile agrometeorologice menţionate, atât la culturile de toamnă, cât şi la speciile pomi-viticole, ritmurile vegetative vor evolua în general normal pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării, iar în zonele depresionare, procesele de creştere şi dezvoltare ale plantelor se vor desfăşura uşor mai lent.
Cerealierele de toamnă (orz şi grâu) vor parcurge formarea frunzei a treia şi înfrăţirea (20-100%), precum şi începutul alungirii paiului (10-30%), cu o stare de vegetaţie în general bună şi medie. În semănăturile tardive se va definitiva faza de răsărire (100%), continuându-se de asemenea formarea frunzei a treia (10-100%).
La cultura de rapiţă va predomina înfrunzirea (7-14 frunze) la nivelul întregului teritoriu, plantele prezentând o uniformitate şi vigurozitate pe ansamblu medie şi bună, iar în sudul, vestul şi estul ţării se va înregistra alungirea tulpinii (10-20%).
În majoritatea plantaţiilor pomicole, soiurile extratimpurii şi timpurii de sâmburoase (cais, piersic, cireş) se vor afla la înflorire, iar seminţoasele (măr, păr, gutui), la înmugurire şi dezmugurire.
Viţa-de-vie din cea mai mare parte a podgoriilor va parcurge starea de repaus vegetativ, iar în sudul ţării se va semnala faza de „plâns”.
La culturile de primăvară din prima urgenţă, predominante vor fi fazele incipiente de vegetaţie (germinare și răsărire), iar la floarea-soarelui şi porumb se vor putea efectua lucrările de pregătire a patului germinativ.
Pe ansamblu, în zilele cu precipitaţii, pregătirea patului germinativ, semănatul culturilor de primăvară, tăieri şi tratamente în vii şi livezi, fertilizări şi erbicidări vor fi întrerupte temporar.
Recomandări de specialitate:
• Efectuarea rigolelor de scurgere pe terenurile cu un drenaj defectuos;
• Continuarea semănatului culturilor din prima urgenţă (orzoaică, mazăre, borceag, lucernă);
• Pregătirea patului germinativ în vederea efectuării lucrărilor de semănat/plantat la culturile prăşitoare (porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartof); îndeosebi pe suprafețele unde umiditatea solului permite realizarea unor lucrări de calitate;
• Administrarea de îngrăşăminte minerale complexe la speciile de toamnă;
• Efectuarea lucrărilor de combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor din culturile de câmp;
• Aplicarea tratamentelor fitosanitare în vii şi livezi.
*Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.