Transporturile, veriga slabă în atragerea fondurilor europene!

Momentan, avem o rată de absorbţie de zero la sută a fondurilor europene pentru fondul de gestionare regională şi fondul de coeziune: „Timpul nu are răbdare în privinţa fondurile europene. Ne aflăm la jumătatea exerciţiului financiar în anul 2017. Cele 23 miliarde de euro alocate ar fi putut fi accesate. Sigur, pentru toate guvernele a fost o povară pentru a încheia exerciţiul financiar 2007-2013, în paralel cu lansarea programului 2014-2020, dar totuşti ne aflăm, în ceea ce priveşte fondul de gestionare regională şi fondul de coeziune, la zero la sută. Acest lucru mă îngrijorează. (...)Anul 2017 este un an crucial. Ştiţi foarte bine că la sfârşitul acestui an Comisia Europeană trebuie să depună noul proiect de buget. Nu putem să justificăm decât dacă arătăm că statele membre cheltuie eficient banii în beneficilor cetăţenilor”.

În prezent au fost trimise toate documentaţiile către Curtea de Audit pentru acreditarea instituţiilor de gestionare şi control, fără de care instituţiile româneşti nu pot trimite facturi, iar Comisia Europeană nu poate face plăţi.

România a avut la dispoziţie, în total, fonduri europene de 19 miliarde de euro pentru perioada 2007- 2014, din care pierde 2 miliarde de euro, iar jumătate din pierdere este determinată de domeniul transporturilor. „Transportul este, din păcate, slăbiciunea pe care noi am avut-o în ultimii 10 ani. Este ţara care are cel mai scăzut procent, în domeniul transporturilor vorbesc. Am primit doar 77% din facturi pentru suma alocată domeniului transporturilor. Pentru perioada 2007-2013, din păcate, vom avea 1 miliard de euro pierderi doar din domeniul transporturilor”, a declarat Corina Creţu. Pentru perioada 2014-2020 a discutat cu ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, despre cel mai avansat proiect, proiectul fanion, Sibiu- Piteşti, care este încă în faza studiului de fezabilitate. Printre proiectele prioritare ar trebuie să se numere centura Bucureştiului, metroul spre Otopeni sau drumul Ploieşti – Bacău. „Ar trebui să avem mai multe proiecte începute simbolic, pentru că fiind început, chiar dacă vom inaugura în această perioadă doar câteva loturi, fiecare Guvern care va veni va fi obligat să le continue pe celalalte exerciţii financiare”, a explicat Corina Creţu.

Pentru a demonstra viteza redusă cu care se mişcă lucrurile în domeniul transporturilor în România, comisarul european a subliniat faptul că în ultimii 10 ani în România au fost construiţi sau reabilitaţi 3.000 de kilometri de autostradă şi drumuri naţionale din fonduri europene. „Bulgaria are doar 1.700 km de autostradă. Croaţia, care a intrat în UE în 2013 a făcut în trei ani 300 de kilometri de autostradă, exact cât am făcut noi în 10 ani. Deci depinde de viteza cu care implementăm”, a mai spus Corina Creţu.

România a avut la dispoziţie, în total, fonduri europene de 19 miliarde de euro pentru perioada 2007- 2014, din care pierde 2 miliarde de euro. „Estimările noastre sunt că absorbţia ar fi undeva între 90%-91%, poate dacă nu sunt corecţii foarte mari. Înseamnă că 17 miliarde de euro au intrat în economia reală a României. Această absorbţie din ultima perioadă a fost făcută deoarece am fazat multe proiecte, ceea ce înseamnă că nu a trebuit să fie daţi bani înapoi", a completat Corina Creţu.

Birocraţia prea ridicată este una din explicaţiile pentru care în România lucrurile merg cu viteză redusă, iar acest lucru încearcă se se schimbe pentru perioada următoare de programare: „Lansarea acestei politici de coeziune a devenit tot mai complicată nu numai prin regulamentele adoptate de Parlamentul European şi Consiliu ca şi colegiuitor, ci prin faptul că statele membre au adăugat alte reguli şi proceduri care au făcut viaţa beneficiarilor absolut imposibilă şi uneori neprietenoasă. România şi toate statele membre noi au cam aceleaşi probleme: capacitatea administrativă limitată, lipsa unor rezerve de proiecte de calitate”.