Parlamentul European solicită reducea la jumătate a pierderilor alimentare

Potrivit autorităţilor de la Bruxelles, până la 50% din alimentele comestibile şi sănătoase sunt risipite în fiecare an în gospodării, supermarketuri, restaurante şi de-a lungul lanţului de aprovizionare alimentară, în timp ce 79 milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene trăiesc sub pragul sărăciei, iar 16 milioane depind de ajutor alimentar din partea instituţiilor caritabile.

Deoarece mâncarea este irosită în toate etapele - de către producători, procesatori, comercianţi cu amănuntul, firme de catering şi consumatori, deputaţii europeni solicită o strategie coordonată, combinând măsurile UE cu cele de la nivel naţional, pentru a îmbunătăţi eficienţa aprovizionării cu produse alimentare şi a lanţurilor de consum. Dacă nu se face nimic, pierderile alimentare vor creşte cu 40% până în anul 2020, spune studiul publicat de Comisie.

„Nu ne mai putem permite să stăm cu mâinile în sân, în timp ce alimente perfect comestibile sunt irosite. Aceasta este o problemă etică, dar şi economică şi socială, cu implicaţii uriaşe pentru mediu”, a declarat raportorul Salvatore Caronna.

O mai bună educaţie pentru a evita pierderile excesive

„Pentru a reduce drastic risipa de alimente până în 2025, noi campanii de sensibilizare ar trebui să ruleze atât la nivel comunitar cât şi naţional. Statele membre ar trebui să introducă cursuri în şcoli şi facultăţi, care să explice modul de stocare şi de gătire a produselor alimentare”, se arată în textul rezoluţiei. Pentru a promova ideea de utilizare a produselor alimentare în mod durabil, deputaţii europeni au solicitat ca anul 2014 să fie desemnat drept „Anul european de luptă împotriva deşeurilor alimentare”.

Etichetarea şi ambalarea adecvată

Pentru a evita situaţiile în care comercianţii cu amănuntul oferă produse alimentare prea aproape de data expirării, crescând astfel potenţialul de pierderi, ar putea fi introduse două date de etichetare, una care să specifice până când produsul poate fi comercializat (data de vânzare) şi cealaltă care să arate până când acesta poate fi consumat (termenul de valabilitate).

De asemenea, se precizează în rezoluţie, pentru a permite consumatorilor să cumpere doar cantitatea de care au nevoie, produsele alimentare ar trebui să fie comercializate într-o gamă de dimensiuni şi concepute pentru a conserva mai bine mâncarea. În schimb, alimentele care se apropie de data expirării şi produsele deteriorate ar trebui să fie vândute la preţuri reduse, pentru a le face mai accesibile persoanelor în nevoie.

Deputaţii europeni au salutat iniţiativele existente în unele state membre, conform cătora produsele alimentare nevândute sunt recuperate şi apoi oferite cetăţenilor nevoiaşi, şi au solicitat comercianţilor cu amănuntul să ia parte la astfel de programe.

În prezent, Uniunea Europeană suferă pierderi anuale de 89 milioane tone la produsele alimentare, ceea ce reprezintă 179 kg pe cap de locuitor. Dacă nu se iau măsuri concrete, până în anul 2020 deşeurile alimentare vor totaliza 126 milioane de tone pe an, respectiv o creştere de 40%. Gospodăriile sunt responsabile pentru 42 la sută din pierderi, producătorii pentru 39%, comercianţii cu amănuntul pentru 5%, iar sectorul de catering pentru 14%.