Dacian Cioloş: Politica agricolă comună rămâne în continuare cea mai importantă în bugetul UE

Este o propunere de buget care s-a născut într-un context dificil, în condiţii de presiuni economice şi financiare. Este o propunere de buget bine cântărită, o soluţie care, sperăm noi, se va dovedi fezabilă atât economic, cât şi politic şi se va bucura de susţinere din partea statelor membre ale Uniunii Europene şi din partea Parlamentului European.

În acelaşi timp, este un buget care va permite Uniunii Europene să răspundă marilor provocări cu care se confruntă: pe de o parte, creştere economică şi locuri de muncă – cu răspunsuri prin politica de coeziune, fondul social european, educaţie -, pe de alta, securitatea alimentară şi gestionarea eficientă a resurselor cărora le răspunde politica agricolă comună. Vorbim de asemenea despre o Europă mai sigură pentru cetăţeni – prin graniţe sigure şi protecţia drepturilor cetăţenilor  şi  de o Europă mai puternică în lume, atât prin comerţ, cât şi prin capacitatea de a interveni rapid în situaţii de criză umanitară.

Vor fi încă multe de negociat în Parlamentul European şi în Consiliul de Miniştri dar, încă din propunerea de buget pe care o face Comisia Europeană, România porneşte ca un stat beneficiar de fonduri suplimentare substanţiale dacă ar fi să mă refer numai la politica agricolă comună şi politica de coeziune.

 Politica agricolă comună rămâne în continuare cea mai importantă în bugetul UE, cu o alocaţie de 371,7 miliarde de euro, la care se adaugă o marjă de manevră suplimentară de 15,2 miliarde de euro. În total, 386,9 miliarde de euro în perioada 2014-2020 pentru agricultura europeană. Practic, cheltuielile pentru Politica Agricolă Comună (PAC) vor fi menţinute la nivelul lor din 2013. Este o bază  bună pentru reforma pe care o propun şi permite menţinerea unei structuri solide pentru PAC atât în ceea ce priveşte plăţile directe, cât şi programul de dezvoltare rurală. Totodată, este un buget care permite reducerea diferenţelor între est şi vest, între plăţile pe care le primesc agricultorii din vechile şi din noile state membre. Agricultorii români vor fi beneficiarii unei creşteri semnificative a plăţilor directe.

Comentariile Comisarului Cioloş despre bugetul alocat Politicii Agricole Comune în perioada 2014-2020:

• Odată cu prezentarea de către Comisia Europeană a proiectului de cadru financiar multianual pentru anii 2014 – 2020 am făcut un pas important înainte pentru viitorul politicii agricole comune.
• În contextul actual, marcat de presiuni economice şi bugetare, Comisia Europeană propune menţinerea cheltuielilor pentru politica agricolă comună la nivelul lor din 2013, adică la 371,7 miliarde de euro, la care se adaugă o marjă de manevră suplimentară de 15,2 miliarde de euro, adică 386,9 miliarde de euro pentru agricultură.
• Cu această sumă totală disponibilă pentru agricultura europeană, menţinem capacitatea Uniunii Europene de a acţiona cu vigoare şi cu o dorinţă clară: să permită acestui sector strategic să facă faţă provocărilor majore de mâine. Mă gândesc în primul rând la securitatea alimentară, la menţinerea resurselor naturale şi la dezvoltarea echilibrată a zonelor rurale pe întregul teritoriul european.
• Plăţile directe vor rămâne instrumentul esenţial de susţinere a veniturilor agricultorilor. Acest sprijin va fi alocat într-un mod echitabil şi o parte semnificativă va fi alocată pentru întărirea eco-competitivităţii şi durabilităţii sectorului agricol – atât pentru fermele mari, cât şi pentru fermele mici.
• Totodată vom păstra programe de dezvoltare rurală solide, cu un nivel de sprijin consistent, ca un pilon important al viitoarei politici agricole comune – în ciuda zvonurilor care au circulat în ultimele săptămâni.
• Vreau să subliniez că toate aceste fonduri vor fi mobilizate exclusiv pentru agricultură pentru că politica agricolă comună va fi recentrată în jurul obiectivelor sale fundamentale.
• Mai multe elemente importante vor fi redefinite în afara bugetului PAC, în special programul de sprijin alimentar pentru persoanele dezavantajate (2,5 miliarde de euro) şi unele măsuri de politică sanitară şi veterinară (2,2 miliarde). Aceste programe vor fi menţinute la nivel comunitar, dar trecute în alte linii bugetare. Spre exemplu, programul de sprijin pentru persoanele dezavantajate va fi finanţat de Fondul Social European. Eventualele stocuri de intervenţie vor veni în plus faţă de bugetul disponibil. Pentru agricultură, acest lucru înseamnă o flexibilitate suplimentară de 4,7 miliarde de euro, care nu există în bugetul actual.
• La toate acestea vin să se adauge elemente noi, însumând în total 10,5 miliarde de euro:
• Dacă vrem să facem faţă provocării majore privind securitatea alimentară la nivel mondial, este esenţial ca producţia agricolă să progreseze. Această creştere nu poate avea loc fără mai multă inovare şi fără o mai bună difuzare a cunoştinţelor agronomice. Comisia propune un buget suplimentar substanţial de 4,5 miliarde de euro pentru cercetarea agricolă. În cadrul noului parteneriat european pentru cercetare şi inovare, aceste fonduri ne vor permite să punem bazele unei strategii de creştere durabilă a producţiei agricole şi de adaptare a producţiei la aşteptările consumatorilor.
• Mai mult, agricultorii trebuie să facă faţă unor noi provocări, care nu sunt direct legate de meseria lor ci ţin de integrarea din ce în ce mai accentuată  a pieţelor internaţionale, a pieţelor financiare şi a pieţelor de materii prime agricole. Dincolo de oportunităţile reale, această deschidere a creat şi provocări noi, în principal în privinţa volatilităţii preţurilor agricole. Pentru a le face faţă, Comisia prevede un buget de 2,5 miliarde de euro.
• În sfârşit, în faţa creşterii incidenţei crizelor legate de schimbările climatice, de piaţă, în faţa ameninţărilor care riscă să pună în pericol sectoare întregi de producţie agricolă şi agroalimentară, Comisia constituie o rezerva de 500 de milioane de Euro anual, ceea ce reprezintă un total de 3,5 miliare de euro pentru şapte ani.
• Următoarea etapă va fi prezentarea în toamnă a propunerilor legislative de reformă a Politicii agricole comune. Proiectul de cadru financiar multianual confirmă angajamentul Comisiei Europene pentru o reformă ambiţioasă, care să permită agriculturii europene să-şi folosească întregul potenţial de o manieră durabilă, asigurând aprovizionarea cu alimente şi asigurând un nivel de viaţă decent pentru agricultori.
• Plăţile directe pentru practici agricole care respectă mediul, o distribuire mai echitabilă a acestora şi posibila lor plafonare vor fi elemente importante ale acestei reforme. 

Sursa: Dorian FILOTE, Coordonator relaţii cu presa din România,
Cabinetul comisarului european pentru agricultură şi dezvoltare rurală