Cel puţin 5.000 de tone de peşte din Delta Dunării ajung anual pe piaţa neagră prin vânzarea neautorizată către pensiunile turistice, prin intermediul cherhanalelor, prin pescuitul familial şi cel sportiv, potrivit guvernatorului Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD), Grigore Baboianu.
Cele aproape 5.000 de tone de peşte reprezintă captura raportată de pescarii din Delta Dunării în ultimii doi ani, cantitatea care ajunge pe piaţa neagră fiind calculată de Institutul Naţional Delta Dunării (INDD).
'INDD a evaluat că piaţa neagră absoarbe până la 75% din captura de peşte. În 2010, pescarii au capturat 2.090 de tone de peşte, dar există cel puţin 5.000 de tone din care organele de control au confiscat 23 de tone, ceea ce reprezintă foarte puţin. Asta înseamnă că există un sistem prin care peştele din Delta Dunării intră foarte uşor pe piaţa neagră şi că sunt căi foarte facile de absorbţie a acestei cantităţi enorme (5.000 de tone, n.n.)', a declarat, marţi, pentru AGERPRES guvernatorul Rezervaţiei, Grigore Baboianu.
Printre metodele prin care peştele ajunge pe piaţa neagră, guvernatorul a enumerat vânzarea capturilor către cele peste 100 de pensiuni turistice autorizate, comerţul fiind făcut ilegal în condiţiile în care în Delta Dunării nu există magazine de vânzare a peştelui.
'Din discuţiile avute cu pescarii, am înţeles că ei predau peştele centrelor de primă-vânzare, dar numai o parte se înregistrează, cealaltă parte, deşi se plăteşte, nu se înregistrează. Ar trebui să facem analize pentru a înţelege de ce se întâmplă aşa ceva, pentru că din centrele de primă vânzare peştele tot pe piaţă ajunge şi în mod normal nu ar trebui să avem asemenea situaţii. Actualul circuit îl pune în dificultate pe pescar care nu declară cantitatea reală capturată şi pune în mare dificultate monitorizarea stării resursei piscicole, putându-se ajunge la concluzia că resursa se depreciază, dacă nu am avea evidenţe care relevă existenţa fenomenului de braconaj ale cărui limite nu le cunoaştem', a menţionat guvernatorul RBDD.
Peştele ajunge pe piaţa neagră şi prin intermediul localnicilor care aveau permise de pescuit familial şi care nu respectau prevederile legale în vigoare. Posibilitatea autorităţilor de a-i verifica este foarte limitată, în condiţiile în care instituţiile statului nu au nici angajaţi suficienţi şi nici dotările tehnice necesare pentru a monitoriza întreaga suprafaţă a Rezervaţiei, a menţionat Baboianu.
'Mulţi pescari profesionişti acuză comportamentul inadecvat al pescarilor sportivi care pot fi cei mai periculoşi pentru resursa piscicolă. Ei merg să prindă crapul cel mai mare, îşi perfecţionează tehnicile de prindere, sunt performanţi şi nu întotdeauna folosesc scule legale. Ne tot străduim să introducem modul de pescuit catch and release, din cauză că mergând prin zona de nord a Deltei, pescarii spun că există pescari sportivi care au afaceri ce se bazează pe această activitate care ar trebui să fie o relaxare pentru practicanţi. Există magazine alimentate de pescari sportivi, iar din Deltă ies cantităţi de peşte însemnate numai din pescuitul sportiv', a conchis guvernatorul Rezervaţiei, Grigore Baboianu.
Potrivit unui raport al Comitetului judeţean pentru prevenirea şi combaterea braconajului piscicol în Delta Dunării, cantitatea de peşte confiscată anul trecut de autorităţi, 23.227,650 kilograme, este de aproape trei ori mai mică decât cea din anul anterior, 68.849 kilograme.
Pentru limitarea fenomenului de braconaj piscicol în Delta Dunării, autorităţile tulcene au stabilit în decembrie 2010 o taxă anuală de 2.500 de lei pentru autorizarea activităţii pe teritoriul Rezervaţiei, decizie care a fost criticată atât de politicieni, cât şi de pescari, au demarat procedurile pentru înfiinţarea la Tulcea a unei burse a peştelui, pregătind în perioada aceasta şi un ordin pentru pescuitul sportiv.
Sursa: Agerpres