Motorina agricolă aşteaptă avizul CE

Primul punct al protocolului semnat atunci făcea referire la necesitatea reducerii accizei la motorina utilizată în agricultură. Autorităţile române au adoptat un act normativ prin care fermierii vor beneficia, în anii 2010-2012, de o acciză de 21 euro/1000 litri pentru motorina utilizată în agricultură, faţă de acciza standard de 293 euro/1000 litri.

Acest ajutor de stat se acordă în limita unei cantităţi de 700 milioane de litri de motorină, utilizată în domeniul vegetal, al creşterii animalelor şi al lucrărilor de irigaţie. Banii vor fi gestionaţi prin APIA.

„Consumurile de motorină reprezintă, în medie, între 19 şi 30% din costurile din producţia agricolă. Astfel, dorim să le dăm fermierilor un element de competitivitate în plus în competiţia cu fermierii din restul UE”, declara Mihail Dumitru, înainte ca autorităţile de la Bruxelles să-şi dea acordul în această privinţă.

Aprobarea întârzie însă să apară, situaţie care îi nelinişteşte pe fermieri. „Ni s-a spus că pe 26 mai va sosi acordul Comisiei Europene pentru această subvenţie, iar de la Adrian Rădulescu (secretar de stat în MADR - n.r.) avem promisiunea că aplicarea normelor metodologice vor fi gata până la 1 iunie”, a precizat preşedintele LAPAR, Nicolae Sitaru.

Fermă model de creştere a suinelor

Luna martie 2010 reprezintă un nou moment, de această dată la o altă anvergură, a parteneriatului dintre USAMV Cluj şi PIC România. După ce acum mai bine de un an, PIC România a furnizat la un preţ simbolic vieri cu un potenţial genetic de excepţie disciplinei de „Reproducţie animală” a Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii din Cluj-Napoca, recent s-a reuşit popularea cu succes a fermei model de creştere a suinelor aflată în modernul complex agrozootehnic din Cojocna, judeţul Cluj.

Colaborarea dintre USAMV Cluj si PIC România a demarat încă din faza de proiectare a fermei.
Din partea USAMV Cluj, promotorul proiectului a fost prof.dr.ing. Liviu Mărghitaş, iar decizia finală a populării fermei a fost luată de prof.dr.ing. Doru Pamfil, rectorul universităţii clujene. Definitivarea tuturor detaliilor logistice a revenit directorului Staţiunii Didactice Experimentale a universităţii, ing. Marius Sabo, în a cărui responsabilitate intră şi demararea fluxului productiv.

Animalele cu genetică PIC au provenit din cea mai nouă şi modernă fermă de multiplicare parteneră - Select Pig, Bihor - unitate parte a grupului Nutrientul Palota, unul dintre liderii creşterii industriale a porcului din România.

Scrofiţele PIC (foto) au fost livrate în cele mai bune condiţii de transport şi biosecuritate, urmând ca în perioada următoare - după încheierea aclimatizării - să aibă loc startul fluxului productiv.

Pro şi contra soia modificată genetic

Scoaterea sortimentelor de soia modificată genetic din cultură a dus la pierderi de 1,2 miliarde euro anual pe întreaga filiera în România, potrivit Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR).

Federaţia consideră că, din punct de vedere ştiinţific şi tehnic, argumentele asociaţiilor “anti OMG” sunt lipsite de rigoare şi sunt pline de diletantism, deoarece nu există în prezent nici un motiv pentru a scoate din cultură toate plantele modificate genetic, cum nu există nici un motiv de a accepta toate plantele modificate genetic, fără însă a analiza fiecare caz în parte.

“Noi credem că este iarăşi o încercare de manipulare grosolană a opiniei publice care nu duce decât la diminuarea competitivităţii agricultorilor români şi la scăderea veniturilor acestora. Importurile de materii prime sau subproduse, provenite din culturi modificate genetic, continuă să fie permise.

În acest context, producătorii români sunt privaţi de instrumentele inovatoare care să le permită protejarea culturilor de atacul dăunătorilor, să le permită obţinerea de producţii superioare calitativ şi ameliorarea continuă a practicilor de cultură, înainte de a limita impactul lor asupra mediului”, spun reprezentanţii FNPAR, citaţi de recolta.eu.

Federaţia susţine că, odată cu emiterea autorizaţiilor asincrone, Europa oferă avantaje extraordinare de competitivitate porumbului din SUA, Argentina, Brazilia etc, oferind sectorului de creşterea animalelor furaje provenite din organisme modificate genetic.

Potrivit FNPAR, pe termen mediu şi lung această distorsionare a competiţiei va avea repercursiuni asupra întregii filiere agricole şi agroalimentare europene.

APIA s-a mai „scăpat” de o restanţă

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a plătit în 18 mai suma de 235,3 milioane lei, reprezentând diferenţa din a doua tranşă a Plăţilor Naţionale Directe Complementare aferente anului 2009, pentru specia bovine.

De prima pe exploataţia de bovine, în cuantum de 571 lei/cap bovină, au beneficiat 227.219 fermieri, care au depus cereri pentru un efectiv de aproximativ 1,3 milioane capete.

APDRP cere dovada cofinanţării

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) va solicita, începând cu prima sesiune de primire a proiectelor pentru „Modernizarea exploataţiilor agricole” din acest an, depunerea, la momentul contractării, a dovezii capacităţii şi sursei prin care beneficiarul va asigura cofinanţarea.

Aceasta regulă se va aplica pentru toate celelalte măsuri de finanţare dar nu va afecta beneficiarii care au depus deja cereri de finanţare, în sesiunile precedente.

Dovada capacităţii şi a sursei de cofinanţare se va putea face prin documente specifice, emise de către instituţiile financiare.

De asemenea, beneficiarul va putea apela la emiterea de către bancă a unei Scrisori de confort (certificat de confirmare de fonduri) cu o valabilitate de 120 zile de la data emiterii.

În cazul în care solicitantul nu va depune aceste documente în termen de 60 de zile de la data notificării selectării proiectului, APDRP va refuza semnarea contractului de finanţare.

19% dintre români lucrează în agricultură

Astfel, anul trecut, România s-a clasat a doua după Polonia în lista ţărilor membre UE cu cel mai mare număr de lucrători în domeniul agricol, cu 19% din populaţie, respectiv 2,1 milioane de lucrători, faţă de 20%, respectiv 2,2 milioane de polonezi angajaţi în agricultură.

Printre ţările cu cea mai mare pondere a populaţiei active în agricultură din Uniunea Europeană se mai numără Italia (10%, respectiv 1,2 milioane), Spania şi Franţa (ambele cu 8%, respectiv 0,9 milioane). (Date preliminare Eurostat)