Ministerul Agriculturii propune o nouă lege privind arealele irigabile

“Studiile existente estimează potențialul maxim irigabil la 7,9 milioane de hectare. Acest potențial a fost estimat având în vedere terenurile pentru care deficitul de umiditate este mai mare de 100 milimetri (1000 metri cubi de apă la hectar) și panta terenurilor este uniformă și mai mică de 10%”, parametrii care nu mai sunt valabili, susţine MADR.

Potrivit proiectului de act normativ, nu au fost luate în calcul criteriile limitative care concură la aplicarea irigațiilor: solul, condițiile hidrogeologice, sursa de apă (atât calitativ, cât și cantitativ), consumul energetic, condițiile social economice, cererea și oferta privind apa de irigații. Toate aceste condiții influențează eficiența economică și financiară a lucrărilor ce urmează a se realiza.
“În urma studiilor ulterioare a rezultat că limita de pantă a terenului nu trebuie să depășească 2% pentru a nu declanșa procese de eroziune a solului și de aluvionare. Totodată s-a constatat că din cele 3 milioane de hectare amenajate pentru irigații cca 50% nu sunt în prezent viabil economice”, se arată în documentul citat.

Arealele irigabile reprezintă totalitatea terenurilor agricole situate în extravilan, care se pot iriga pe termen lung în condiții de eficiență economică și financiară, cu respectarea standardelor de mediu și încadrarea în planurile de urbanism și amenajare a teritoriului.
Conform estimărilor de specialitate, pe termen lung întreg teritoriul României va fi afectat de deficit de apă.

Proiectul de lege privind arealele irigabile cuprinde:
• drepturi și obligații ale statului și ale proprietarilor de teren din arealul irigabil;
• identificarea mărimii acestor areale și a restricțiilor de alimentare cu apă în funcție de clasa de calitate a solului și cea de favorabilitate a acestora, pentru prioritizarea investițiilor;
• interzicerea irigațiile în afara arealului și interzicerea irigațiilor care sunt alimentate din apa subterană pe terenurile din areal, cu excepția forajelor pentru eliminarea excesului de apă;
• identificarea proprietăților din areal și înscrierea în cartea funciară a acestora ca teren irigabil sau cu potențial irigabil - instituirea registrului proprietăților din arealul irigabil;
• clasificarea terenurilor din areale pe clase de calitate ale solului și pe clase de favorabilitate pentru diferite culturi agricole și stabilirea unor politici de piață;
• introducerea pentru terenurile din areale a unor restricții, altele decât cele din Legea fondului funciar, privind utilizarea terenurilor în alte scopuri decât folosința agricolă;
• elaborarea unor hărți ale arealelor, pe fiecare unitate administrativ teritorială, cu delimitarea claselor de calitate ale solului și de favorabilitate ale acestora din punct de vedere economic și a restricțiilor de utilizare a acestor terenuri;
• modificarea ordinii de prioritate privind restricțiile de utilizare a apei – în prezent prima care este restricționată la consum este apa pentru irigații;
• introducerea unui drept de apă personalizat pentru utilizatorii de apă din areal;
• stimulente pentru specialiștii în îmbunătățiri funciare – cercetare, proiectare, execuție și exploatare lucrărilor de îmbunătățiri funciare pentru acoperirea deficitului de personal calificat în domeniul îmbunătățirilor funciare;
• cursuri de calificare pentru irigarea culturilor;
• definirea unor măsuri la nivelul fermei pentru implementarea Directivei cadru a apei – contorizarea apei;
• identificarea suprafețelor de teren pe care se pot realiza amenajări de irigații noi și pentru care sunt necesare studii de impact;
• proiectarea și realizarea amenajărilor de irigații numai cu perdele forestiere de protecție și împădurire a terenurilor degradate - acad.Traian Săvulescu - “agricultura de viitor a României este agricultura la adăpostul perdelelor forestiere de protecţie a câmpului“;
• concentrarea resurselor și a eforturilor pentru dezvoltarea rurală cu prioritate în arealul irigabil;
• impozitarea diferențiată a terenurilor din areal;
• elaborarea unei strategii naționale de educare a agricultorilor care folosesc irigațiile în privința utilizării cu eficiență a apei în arealul irigabil;
• activități de cercetare privind efectele și evoluția secetei în contextul schimbărilor climatice;
• politici de tarifare a apei pentru irigații care oferă stimulente corespunzătoare pentru utilizarea eficientă a resurselor de apă;
• măsuri de stabilire a unor tarife care depind de nivelul deficitului de apă pe plan local, de sezon și/sau de nivelul de consum;
• elaborarea strategia naționale pentru a asigura contorizarea apei captate în agricultură și certificarea autorizației publice de captare a apei.
• pentru organizațiile de îmbunătățiri funciare existente și pentru cele noi să se instituie obligația ca toți deținători de teren de pe teritoriul acesteia să fie membrii, aceste organizații colective să fie responsabile cu limitarea și repartizarea volumelor de apă captate între irigatori;
• extinderea atribuțiilor ale acestor organizații care să integreze tot lanțul tehnologic de la stabilirea planului de cultură până la valorificarea producție și chiar prelucrarea acestei producții;
• finanțarea unui studiu pentru stabilirea tuturor derivațiilor de apă cu alimentare din apele de suprafață, cu potențial de alimentare gravitațională a sistemelor de irigații;
• elaborarea de planuri de gestionare a secetei în agricultură;
• finanțarea utilizării eficiente a apei pentru irigații;
• proiectarea și construirea unor noi capacități de stocare și distribuție a apei pentru irigații din apă reciclată sau din alte surse decât cele din apele de suprafață și/sau subterană;
• soluții eficiente din punct de vedere al costurilor pentru reducerea pierderilor de apă din sistemele de irigații;
• elaborarea unui studiu privind gradul de asigurare a apei la principalele puncte de preluare a apei de irigații din sursele de apă și elaborarea scenariilor de utilizare eficientă a apei în corelare cu cererea de apă pentru irigații și cu celelalte folosințe ale apei;
• asigurarea culturilor agricole care au sursă de apă pentru irigații;
• asigurare pentru imposibilitatea folosirii volumului de apă contractat și plătit și a celui contractat și neplătit;
• punerea la dispoziție a agricultorilor, contra cost, a studiului privind clasele de calitate ale solului a favorabilității solului pentru culturile agricole și a recomandărilor agropedoameliorative, precum și a prognozei perioadei secetoase;
• obligația agricultorului de a respecta/aplica recomandările agropedoameliorative;
• stabilirea limitelor de competențe în domeniul irigațiilor între autoritățile publice centrale și cele locale;
• realizarea proiectelor de reabilitare a irigațiilor sau a celor privind irigațiile noi numai în zonele unde există cadastru, acesta fiind instrumentul care permite identificarea proprietăților și a proprietarilor care trebuie să preia răspunderea pentru irigații;
• finanțarea si exploatarea sistemului informatic teritorial privind amenajările de irigații existente viabile tehnic și economic;
• reforma instituțională în activitatea de irigații și în a celorlalte activități de îmbunătățiri funciare.

MADR arată că în proiectul de lege sunt necesare și alte prevederi referitoare la deficitul de apă și seceta, rezultate din viitoarea politică europeană în domeniu, altele decât cele prezentate mai sus.